Liderii grupului naţiunilor celor mai industrializate, G7, se reunesc duminică, 9 mai, în video conferinţă, în timpul căreia este de aşteptat ca îngrijorările privind invazia Rusiei în Ucraina să reprezinte punctul central al întâlnirii. Preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski, ar urma să intervină pentru a-i informa pe liderii Regatului Unit, Canadei, Franţei, Germaniei, Italiei, Japoniei şi SUA despre situaţia din teren.

Există informaţii potrivit cărora preşedintele american, Joe Biden, ar putea dori să discute despre sancţiuni suplimentare impuse Rusiei.

Germania deţine în acest an preşedinţia G7. Aceasta este a treia reuniune a G7 de la începutul anului.

„Ziua de 8 mai este o dată istorică ce marchează sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial în Europa care a provocat teroare, distrugere şi moarte în Europa”, a declarat purtătoarea de cuvânt a cancelarului german Olaf Scholz, care a apreciat că războiul din Ucraina face „coeziunea în cadrul G7 (…) mai importantă ca oricând”.

Deocamdată nu există detalii cu privire la ora la care va avea loc reuniunea, iar organizatorii au anunţat că pe agenda discuţiilor şi-ar putea face loc şi alte teme.

Reuniunea G7 se desfăşoară în ajunul paradei militare dedicate zilei de 9 mai în Rusia, care marchează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale. Armata rusă a efectuat în Piaţa Roşie din Moscova ultimele repetiţii pentru tradiţionala defilare militară, în prezenţa unor militari care au participat la ofensiva din Ucraina.

Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie, invocând abuzuri asupra etnicilor ruşi pe teritoriu ucrainean şi promiţând să demilitarizeze şi „denazifice” ţara vecină. Puternica rezistenţă ucraineană a împins forţele ruse către est, dar Rusia nu pare să dea semne că are de gând să pună capăt unui război despre care a insistat că nu-l va începe timp de luni bune înaintea atacului.

#G7 #Vladimir Zelenski #conferinta #Ucraina

Creșterea nivelului mării pune o presiune tot mai mare asupra Veneției, iar un nou studiu avertizează că, pe termen lung, niciun sistem de protecție nu va putea salva orașul în forma sa actuală, transmite mediafax.ro.

Veneția, inclusă în patrimoniul UNESCO, se confruntă de peste un secol cu episoade de inundații din ce în ce mai severe. În 2019, una dintre cele mai grave viituri a provocat moartea a două persoane și pagube de sute de milioane de euro. A fost afectată inclusiv faimoasa Bazilică San Marco. Fenomenul s-a intensificat în ultimii ani, iar furtunile puternice și mareele ridicate transformă frecvent străzile în canale rapide de apă.

Trei scenarii pentru salvarea orașului

Studiul analizează mai multe soluții de adaptare, însă niciuna nu oferă o rezolvare definitivă.

Într-un prim scenariu, construirea de diguri ar deveni necesară dacă nivelul mării crește cu peste 0,5 metri, posibil chiar până în 2100. Costurile sunt estimate între 500 de milioane și 4,5 miliarde de euro.

O soluție mai radicală ar fi închiderea lagunei cu un „super-dig”. Acesta ar fi capabil să protejeze orașul chiar și în cazul unei creșteri de până la 10 metri. Însă investiția ar depăși 30 de miliarde de euro.

Relocarea, soluția de ultimă instanță

În scenariul cel mai pesimist, în care nivelul mării ar crește cu peste 4,5 metri – scenariu posibil după anul 2300 – cercetătorii iau în calcul o măsură extremă: mutarea orașului. Aceasta ar presupune relocarea populației, dar și a patrimoniului istoric. Costul estimat ar fi până la 100 de miliarde de euro. Autorii studiului avertizează că proiecte de o asemenea amploare pot dura între 30 și 50 de ani, ceea ce face ca planificarea să fie urgentă.

„Analiza noastră arată că nu există o strategie optimă pentru Veneția”, a explicat profesorul Robert Nicholls, unul dintre autorii studiului.

El subliniază că orice decizie trebuie să țină cont de siguranța locuitorilor, economie, protejarea ecosistemului lagunar și conservarea patrimoniului cultural.

„Nicio măsură de adaptare nu poate susține Veneția așa cum o știm astăzi pe termen lung”, a avertizat acesta.

De ce crește nivelul apei

Veneția este vulnerabilă prin poziția sa într-o lagună puțin adâncă, unde mareele și vânturile puternice pot genera valuri de furtună. La nivel global, schimbările climatice accelerează fenomenul, prin topirea ghețarilor și dilatarea apei oceanice.

În plus, orașul se scufundă treptat, cu aproximativ 1 milimetru pe an, din cauza mișcărilor naturale ale solului. Iar fenomenul este agravat constant de activitățile umane.

Cazul Veneției este considerat un semnal de alarmă pentru alte zone de coastă joase, precum Maldive sau Țările de Jos. Pe măsură ce nivelul mării continuă să crească, experții spun că astfel de decizii dificile vor deveni inevitabile.

Pentru Veneția, însă, miza este una uriașă: nu doar supraviețuirea unui oraș, ci conservarea unuia dintre cele mai valoroase simboluri culturale ale lumii.