Prim-ministra Letoniei, Evika Siliņa, și președintele Estoniei, Alar Karis, au cerut numirea unui trimis special european pentru reluarea contactelor diplomatice cu Rusia, în contextul negocierilor privind încetarea războiului din Ucraina. Declarațiile au fost făcute în interviuri separate pentru Euronews.
Potrivit celor doi lideri, Uniunea Europeană trebuie să își asigure un rol activ și un drept de a participa la negocierile purtate între Washington, Kiev și Moscova, după ce Europa a fost, în mare parte, exclusă din discuțiile directe conduse de Statele Unite.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat la începutul săptămânii că lucrările pentru desemnarea unui trimis special au început deja „la nivel tehnic”, iar inițiativa este susținută și de premierul Italiei, Giorgia Meloni. Ideea fusese lansată pentru prima dată vara trecută, însă la acel moment majoritatea liderilor europeni au considerat-o inoportună.
Evika Siliņa a subliniat că orice dialog cu Rusia trebuie să aibă loc după consultări cu Ucraina și ca trimisul special să fie o figură acceptată prin consens.
„Cred că trebuie să facem diplomație. Întotdeauna trebuie să vorbim, dar în același timp trebuie să izolăm Rusia și să continuăm aplicarea sancțiunilor. Trebuie să fim la masa negocierilor, pentru că ucrainenii au început aceste discuții. Atunci de ce europenii nu ar negocia?”, a declarat premierul Letoniei.
Siliņa a menționat drept posibili reprezentanți europeni pe președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul Poloniei Donald Tusk și premierul britanic Keir Starmer, precizând însă că Merz se opune ferm negocierilor directe cu Moscova.
„Da, avem nevoie de un trimis. Întrebarea este cine va fi. Avem multe opțiuni. Sunt pregătită să merg dacă va fi necesar, dar cred că liderii din Germania sau Franța, precum și Regatul Unit, ar trebui să fie la masa negocierilor alături de americani, sprijinind Ucraina în aceste negocieri extrem de dificile”, a spus Siliņa.
La rândul său, Alar Karis nu a indicat nume concrete, dar a subliniat că trimisul trebuie să provină dintr-un stat european mare și să se bucure de „autoritate din partea ambelor părți”.
„Uniunea Europeană trebuie să fie implicată în aceste discuții. Chiar dacă nu suntem în război direct cu Rusia, susținem Ucraina de ani de zile și continuăm să o facem. Și noi trebuie să avem un cuvânt de spus, dar, după cum vedeți, am ajuns puțin prea târziu. Ar fi trebuit să începem acest proces mai devreme, poate chiar Uniunea Europeană, nu președintele Trump. Cu câțiva ani în urmă eram în poziția de a nu vorbi cu agresorii, iar acum ne temem că nu suntem la masa negocierilor”, a afirmat președintele Estoniei.
Ideea reluării canalelor diplomatice cu Rusia, în mare parte închise din februarie 2022, capătă tot mai multă tracțiune în ultimele săptămâni, pe fondul avansării procesului condus de SUA și al discuțiilor privind garanțiile de securitate pentru Ucraina.
Franța, Italia, Austria, Luxemburg și Cehia susțin deschiderea unor negocieri directe, pentru a reduce dependența de Casa Albă, principalul interlocutor al Moscovei în prezent. Germania se opune însă inițiativei, invocând „cerințele maximaliste” ale lui Putin și bombardamentele continue asupra orașelor ucrainene, chiar și în condiții de iarnă, drept dovezi ale lipsei unei „disponibilități reale pentru negocieri”.
În Estonia, poziția președintelui intră în contradicție cu cea a guvernului. Ministerul estonian de Externe a avertizat că reluarea relațiilor cu Moscova ar fi prematură.
„Atât timp cât Rusia nu și-a schimbat acțiunile și obiectivele în agresiunea împotriva Ucrainei, nu este posibil să se poarte negocieri și nu ar trebui să i se ofere o ieșire din izolare”, a declarat un reprezentant al MAE estonian.
Comisia Europeană a cerut, la rândul său, ca Vladimir Putin să trateze „cu seriozitate” perspectiva păcii înainte de orice demers diplomatic, evitând să comenteze detaliile tehnice menționate de Macron.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat existența unor contacte la nivel de lucru între Rusia și Franța, dar a precizat că acestea nu au „un conținut notabil”.
