Liderii țărilor din Uniunea Europeană ar putea îndemna săptămâna viitoare companiile să ia parte la mecanismul de achiziție în comun a gazelor naturale, conform proiectului de concluzii pentru summit-ul din 23-24 martie, de la Bruxelles, relatează Agerpres.

Proiectul, consultat de Reuters, a lăsat deoparte problemele mai controversate legate de politicile privind energia și schimbările climatice – inclusiv disputele privind energia nucleară și eliminarea treptată a mașinilor cu motoare cu combustie.

Conform documentului, securitatea energetică a Europei, care a fost afectată de reducerea livrărilor de gaze de către Rusia anul trecut, s-a îmbunătățit, dar subliniază că UE trebuie să se pregătească pentru iarna viitoare. Țările UE intenționează să cumpere în comun gaze naturale în lunile următoare, pentru a contribui la umplerea depozitelor de stocare înainte de vârful cererii din timpul iernii.

„Consiliul European solicită tuturor părților interesate implicate să utilizeze pe deplin mecanismul de achiziție în comun”, se arată în proiect.

Europa se apropie de sfârșitul iernii cu o situație în materie de securitate energetică mai bună decât se estima, după ce țările și-au redus consumul de energie, și-au umplut depozitele de gaze, iar vremea blândă din timpul iernii a ajutat la evitarea penuriei.

De asemenea, proiectul de concluzii ar cere Comisiei să prezinte, „dacă este necesar”, propuneri de prelungire a politicilor de urgență convenite în perioada de vârf a crizei energetice de anul trecut. Comisia intenționează să propună prelungirea unui obiectiv voluntar de reducere cu 15% a consumului de gaze pe timp de iarnă.

Ideea unui mecanism comun de achiziție a fost stabilită la scurt timp după invazia din Ucraina, în aprilie 2022, și acoperă cele 27 de țări ale blocului european plus trei țări vecine. Este o modalitate prin care statele membre se pot aproviziona cu gaze și economisi bani. UE speră că această acțiune ambițioasă o va ajuta să compenseze pierderea gazului rusesc și să garanteze o nouă aprovizionare stabilă, menținând în același timp prețurile energiei la un nivel scăzut.

Pentru a pune în aplicare această strategie, Comisia Europeană a creat o platformă IT numită Platforma Energetică a UE, care facilitează achizițiile în comun de gaze naturale, gaz natural lichefiat (GNL) și hidrogen pe întreg continentul.

În urma unei reuniuni a consiliului director al Platformei la începutul lunii martie, vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, a declarat reporterilor că, până în prezent, 22 de state membre și-au exprimat interesul preliminar de a agrega o cerere de gaze de peste 17 miliarde metri cubi de gaz în următorii trei ani.

„Am încurajat celelalte cinci state membre să își notifice volumele cât mai curând posibil”, a spus oficialul european, adăugând că furnizorul de servicii PRISMA „ne va ajuta să punem în aplicare procesul de agregare a cererii, ca un prim pas spre achiziționarea în comun de gaze”, a precizat acesta. Companiile pot încheia apoi în mod voluntar contracte de achiziție cu furnizorii „fie individual, fie în comun”.

De asemenea, Maroš Šefčovič a declarat că UE intenționează să lanseze în aprilie o licitație pentru achiziționarea în comun a livrărilor de gaze naturale, iar primele contracte să fie semnate cu furnizorii în jurul lunii iunie.

Interesul pentru achiziții comune a fost exprimat de utilizatorii industriali de gaze din sectoare precum oțelul, aluminiul, ceramica, sticla și producția de automobile, a mai spus Šefčovič. Există, de asemenea, un interes de participare din partea a 50 de furnizori din întreaga lume, a spus el.

După ce prima licitație va fi finalizată, achizițiile comune vor fi organizate în mod mai regulat pentru a se asigura că UE dispune de stocuri suficiente de gaz, a continuat Šefčovič. În prezent, instalațiile de stocare a gazelor din cadrul Uniunii Europene sunt pline în proporție de 59% – un nivel maxim istoric pentru această perioadă a anului.

#gaz #UE

În perioada 2021-2025, sortimentul de medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără rețetă s-a redus în fiecare an. Medicamentele ieftine au dispărut cel mai repede, iar cele fără rețetă s-au scumpit, deși prețurile lor erau reglementate după aceleași reguli ca în cazul medicamentelor cu rețetă, potrivit unei analize a pieței farmaceutice prezentate de Ministerul Sănătății.

Astfel, din cele 4.300 de medicamente comercializate în farmacii în 2021, 1.553 nu se mai vindeau în 2025: 990 de medicamente eliberate pe bază de rețetă și 563 fără rețetă. În această perioadă, pe piață au intrat doar 845 de medicamente noi, astfel că sortimentul disponibil în farmacii s-a redus cu 708 produse. Prin urmare, în fiecare an au dispărut mai multe medicamente decât au fost introduse pe piață.

Dintre medicamentele cu un preț de producător de până la 30 de lei, în 2025 nu se mai comercializau 281 de produse eliberate pe bază de rețetă și 293 fără rețetă. În schimb, pe piață au apărut doar 84 și, respectiv, 71 de produse noi. Medicamentele care au rămas în vânzare s-au scumpit cel mai mult, cu 11% în cazul celor eliberate pe bază de rețetă și cu 18% pentru cele fără rețetă.

În ceea ce privește medicamentele esențiale, au dispărut 640 de produse eliberate pe bază de rețetă și 130 fără rețetă. Sortimentul medicamentelor esențiale eliberate pe bază de rețetă din farmacii s-a redus cu 308 produse, ceea ce reprezintă o scădere de 18%.

Totodată, 56 de substanțe esențiale care erau comercializate în 2021 nu mai aveau, în 2025, niciun produs disponibil în farmacii sau în sistemul de compensare. Cele mai multe sunt destinate utilizării în spitale sau au fost înlocuite cu medicamente mai noi. Cu toate acestea, șapte substanțe destinate tratamentului în ambulatoriu au dispărut fără a fi înlocuite.

„În 2025, farmaciile au vândut medicamente de 5,4 mld. lei, cu 25% mai mult decât în 2021, la aproximativ același număr de cutii. Chiar dacă prețul e reglementat după aceleași reguli, medicamentele cu rețetă s-au scumpit cu 2,1% de-a lungul celor 5 ani, în timp ce medicamentele fără rețetă s-au scumpit cu 12,5%, deși oamenii au cumpărat cu 9% mai puține cutii. Cel mai mult s-au scumpit medicamentele esențiale fără rețetă: +15%. La medicamentele cu rețetă, creșterea cheltuielilor vine mai ales din trecerea la tratamente moderne pentru diabet, boli de inimă și prevenirea trombozelor.

La medicamentele compensate, prețul acelorași produse cu rețetă a scăzut cu 22%, iar numărul de cutii a crescut cu 23%: mai mulți pacienți au primit tratament. Medicamentele compensate devenite indisponibile au fost acoperite în mare parte prin extinderea listei în 2024”, transmite MS.

Ministrul Alexandru Gașnaș a adăugat că, pe lângă cursul valutar, inflație și deciziile comerciale ale producătorilor, analiza identifică două cauze. Prima este grila de adaos comercial „în trepte” din Legea nr. 1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică, care lasă un câștig prea mic pentru medicamentele ieftine și reduce brusc adaosul comercial la fiecare prag de preț.

„De exemplu, la un medicament ieftin de 10 lei, distribuitorul și farmacia câștigau împreună cel mult 4 lei, iar la un medicament de 500 de lei – 80 de lei, respectiv se opta pentru medicamente scumpe, căci cele ieftine nu erau profitabile. A doua cauză este reaprobarea anuală a prețului fiecărui medicament: pentru medicamentele ieftine, efortul adesea nu se mai justifica. În plus, bonificațiile plătite de producători distribuitorilor și farmaciilor sunt bani care nu ajung la pacient, iar farmaciile mici lucrează la limita costurilor, cu o marjă netă sub 1%”, a spus Gasnaș.

Ministrul Sănătății propune două lucruri de bază:

păstrarea plafonului de preț la medicamentele fără rețetă esențiale, compensate și procurate centralizat, pentru a asigura prețuri corecte;
eliminarea modului actual de calcul al adaosului comercial „în trepte”, pentru a favoriza aducerea pe piață a medicamentelor ieftine.