Atacul armatei ruse asupra unei gări din orașul Kramatorsk, unde zeci de civili au fost omorâți de rachete și alți zeci de oameni au fost răniți, a îngrozit liderii instituțiilor UE. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, care chiar în aceste momente se deplasează către capitala Ucrainei, împreună cu Ursula von der Leyen a scris că condamnă cu fermitate atrocitățile de pe teritoriul Ucrainei.

„Condamn cu fermitate atacul lipsit de discernământ comis în această dimineață de Rusia împotriva unei gări din Kramatorsk, care a ucis zeci de oameni și a rănit mulți alții. Aceasta este încă o încercare de a închide coridoarele umanitare pentru cei care fug de acest război nejustificat și de a provoca suferință umană”, a scris Josep Borrell.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ursula von der Leyen a scris pe Twitter că va prezenta personal condoleanțe lui Vladimir Zelenski.

„Atacul cu rachete din această dimineață asupra unei gări folosite pentru evacuarea civililor din Ucraina este josnic. Sunt devastată de pierderea de vieți omenești și voi prezenta personal condoleanțe președintelui Vladimir Zelenski. Gândurile mele se îndreaptă către familiile victimelor”, a transmis Ursula von der Leyen.

De asemenea, președintele Consiliului European a fost îngrozit de atacul de astăzi:

„Este îngrozitor să vezi cum Rusia lovește una dintre principalele gări folosite de civilii care încearcă să fugă din regiunea în care Rusia își intensifică atacul”, a scris Charles Michel pe Twitter.

Și președinta Parlamentului European a venit cu un mesaj pe pagina de Twitter.

„Uciderea brutală a civililor în Kramatorsk este revoltătoare. Femei, copii, familii au fost uciși și răniți în timp ce sperau să prindă un tren și să fugă de război. Loviturile cu rachete rusești nu sunt nici știri false, nici minciuni. Cei responsabili de crime de război vor fi judecați” scrie Roberta Metsola.

Amintim că în această dimineață, Josep Borrell și Ursula von der Leyen au luat trenul din Polonia cu destianția Kiev, iar în următoarele ore, cei doi ar trebui să ajungă în capitala Ucrainei.

#Charles Michel #Josep Borrell #Roberta Metsola #Ursula von der Leyen

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.