Eșecul liderilor europeni în a ajunge la un acord privind funcțiile de conducere ale instituțiilor UE reprezintă un “pas util” spre decizie, a apreciat președintele Consiliului European, Charles Michel, la finalul summitului de la Bruxelles, prima întrevedere post-electorală a celor 27 de șefi de state sau de guverne după alegerile europarlamentare din 6-9 iunie. El a declarat că a fost “absolut clar” că scopul reuniunii informale nu a fost acela de a lua o decizie cu privire la funcțiile de conducere, ci mai degrabă de a avea un “schimb de opinii aprofundat” cu privire la candidați.
“Scopul din această seară nu a fost de a lua o decizie“, a subliniat Michel, precizând că distribuirea posturilor va fi finalizată la summitul oficial al Consiliului European de săptămâna viitoare.
Summitul Consiliului European din 27-28 iunie, reuniunea de vară a liderilor UE, va avea două decizii majore pe agendă, una legată de posturile de conducere și alta privind agenda strategică 2024-2029 a Uniunii Europene.
“Trebuie să ne punem de acord asupra unei echipe și trebuie să ne punem de acord asupra unui program”, a spus el, adăugând că rezolvarea problemei până la sfârșitul lunii este o “datorie colectivă”.
Președintele Consiliului European a insistat și asupra faptului că este foarte important să se asigure transparența procesului și că toți liderii au acces la aceleași informații.
Cele trei mari familii politice au prezentat cei trei candidați pentru aceste poziții: Ursula von der Leyen (Germania) la PPE pentru șefia Comisiei, fostul premier portughez Antonio Costa de la Socialiștii Europeni pentru funcția de președinte al Consiliului European și premierul estonian Kaja Kallas de la liberali pentru poziția de Înalt Reprezentant. La aceste nume este adăugat și cel al Robertei Metsola, de la PPE, președinta în funcție a Parlamentului European, pentru a continua încă un mandat.
Orice decizie a Consiliului European trebuie să reflecte diversitatea și echilibrul UE din punct de vedere geografic, al mărimii țărilor, al genului și al apartenenței politice. Potrivit tratatului UE, toate cele trei poziții menționate necesită un vot cu majoritate calificată din partea liderilor statelor membre (minim 55% din statele membre care reprezintă 65% din populația UE). Dintre funcțiile menționate, persoana nominalizată pentru șefia Comisiei Europene trebuie validată prin vot la nivelul plenului Parlamentului European.
Numele celor trei, vehiculate și anterior summitului, au fost discutate la nivel de negociatori ai celor trei mari familii politice, fapt ce i-a nemulțumit pe mai mulți lideri naționali.
Astfel, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că liderii trebuie să “marineze” decizia privind distribuirea funcțiilor de conducere. El a adăugat că, deși nu vrea să fie prea optimist, crede că un acord este aproape, subliniind că acordul final ar putea să nu vină înainte de alegerile franceze, care vor avea loc pe 30 iunie și 7 iulie.
Întrebat despre opțiunile familiei politice liberale Renew, Macron a spus că “lucrurile sunt în regulă”, sugerând că șansele premierului estonian Kaja Kallas, considerat drept unul dintre principalii candidați pentru postul de șef al diplomației UE, sunt bune.
La rândul său, premierul ungar Viktor Orbán a declarat că liderii UE aparținând Partidului Popular European, socialiștilor și democraților și liberalilor au format o coaliție și au convenit asupra numelor pentru funcțiile de conducere, criticând această abordare.
Un “fum alb” (n.r. – decizie pozitivă) la acest prim summit era greu de preconizat, deși atât Emmanuel Macron, cât și Olaf Scholz au indicat că își doresc o înțelegere rapidă pentru a demonstra capacitatea UE de a acționa. “Sunt șefi de stat și de guvern. Ei nu vin la Bruxelles doar pentru a aproba un acord“, afirma un diplomat european înainte de reuniunea de la Bruxelles, anticipând negocieri prelungite.
La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene și-au dat întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie, pentru a decide cine vor fi liderii care vor conduce destinele instituțiilor UE până în 2029.
Atenția se va muta acum spre summitul Consiliului European din 27-28 iunie a având în perspectivă faptul că noul Parlament European se va reuni în sesiunea plenară inaugurală la 16 iulie 2024, cu un potențial vot pentru funcția de președinte al Comisiei Europene preconizat pentru data de 18 iulie.
Mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 30 noiembrie 2024, împreună cu finalizarea mandatelor președintelui Consiliului European și Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. Atât șeful Consiliului European, cât și Înaltul Reprezentant sunt aleși de membrii Consiliului European. De asemenea, deciziile privind ocupanții fotoliilor de președinte al Comisiei și de Înalt Reprezentant presupun indirect și atribuirea a două mandate în Comisia Europeană în funcție de statele de proveniență ale liderilor aleși.
