Patriarhul Ilia al II-lea, liderul Bisericii Ortodoxe Georgiene timp de aproape o jumătate de secol, a murit pe 17 martie, la vârsta de 93 de ani.

Figura religioasă a fost una dintre cele mai influente personalități din Georgia, stat din regiunea Caucazului, unde biserica are un rol semnificativ în viața publică și menține legături apropiate cu autoritățile.

Anunțul decesului a fost însoțit de un mesaj oficial transmis de reprezentanții bisericii.

„Transmit condoleanţe Georgiei şi întregii lumi creştine”, a declarat în faţa jurnaliştilor mitropolitul Shio Mujiri, care a fost desemnat să conducă interimar Biserica Apostolică autocefală până la alegerea unui nou patriarh.

Potrivit directorului Centrului Medical din Caucaz, Sopio Aspanidze, patriarhul fusese internat marți dimineață, în urma unei afecțiuni grave. Acesta suferea de o „hemoragie abdominală masivă”, condiție care i-a fost fatală, citează Digi24.

Ilia al II-lea a condus Biserica Ortodoxă Georgiană din 1977, fiind considerat unul dintre cei mai longevivi lideri religioși la nivel mondial. Născut în 1933, sub numele Irakli Ghidushauri-Shiolashvili, el a urcat treptat în ierarhia ecleziastică în perioada Uniunii Sovietice, când Georgia făcea parte din cele 15 republici ale acesteia. De-a lungul timpului, patriarhul a devenit o figură morală centrală în mișcarea pentru independența Georgiei, fiind perceput ca un simbol al unității naționale.

În plan intern, Ilia al II-lea a avut un rol important în gestionarea crizelor politice, acționând frecvent ca mediator între diferite tabere. Influența sa s-a extins atât în sfera religioasă, cât și în cea politică și socială. Sub conducerea sa, Biserica Ortodoxă Georgiană și-a consolidat poziția în societate și a păstrat relații strânse cu statul, contribuind la modelarea discursului public.

Cu toate acestea, instituția a fost și criticată de unele voci din societate, care au acuzat o reacție limitată în fața represiunii împotriva opoziției și societății civile. De asemenea, au fost invocate sprijinul pentru legislația conservatoare și reticența de a contesta guvernul „Visul Georgian”, partid aflat la putere și acuzat de erodarea normelor democratice. Biserica Ortodoxă Georgiană este una dintre cele 14 biserici ortodoxe autocefale din lume, iar originile sale datează din începutul secolului al IV-lea, când creștinismul a devenit religie de stat în vechiul regat georgian Iberia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#biserica #Georgia

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a calificat drept „exotice” și inacceptabile unele dintre propunerile Ucrainei privind soluționarea pașnică a războiului. În același timp, președintele rus a avertizat Kievul că atacurile asupra obiectivelor de pe teritoriul Rusiei vor atrage noi acțiuni de răspuns din partea Moscovei, relatează Ukrainska Pravda.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat propagandistului rus Pavel Zarubin și preluate de agenția de stat RIA Novosti.

Putin a susținut că autoritățile de la Kiev încearcă să evite o „evoluție catastrofală” a situației, însă unele dintre propunerile transmise Moscovei ar fi inacceptabile pentru Rusia.

„Propunerile care ne sunt transmise au uneori un caracter exotic și sunt inacceptabile. Suntem întotdeauna pregătiți pentru dialog privind pacea, dar numai pe baza realităților care se conturează pe teren”, a declarat Putin.

Liderul rus nu a precizat la ce propuneri se referă, afirmând că acestea reprezintă o „sondare a terenului” în privința unor eventuale acorduri. Potrivit lui, unele dintre idei au mai fost discutate anterior, însă acum sunt prezentate într-un context diferit.

Putin a mai spus că este prea devreme pentru a discuta despre elementele care ar putea sta la baza unui eventual acord de pace.

În aceeași intervenție, președintele rus a acuzat Ucraina că a „deschis cutia Pandorei” prin atacurile asupra obiectivelor civile și a infrastructurii de pe teritoriul Rusiei.

„Vreți să ne perturbați logistica? (…) Ei bine, acțiunile de răspuns nu vor întârzia. Veți primi un răspuns”, a amenințat Putin, susținând că acțiunile armatei ruse sunt „mult mai sensibile și mult mai distructive”.

Declarațiile vin în contextul intensificării atacurilor reciproce dintre Rusia și Ucraina, în timp ce discuțiile privind eventuale soluții pentru încheierea războiului continuă.