Președintele rus a justificat războiul din Ucraina în cadrul unui discurs propagandistic, ținut Piața Roșie din Moscova pe 9 mai. Acesta a dat vine pe SUA, Occident și Kiev, menționând că se pregătea un atac asupra Crimeei.

Vladimir Putin a punctat că militarii ruși luptă în Donbas „pentru Patrie”. Acesta a făcut referire la evenimente istorice, declarând că „dușmanii Rusiei au încercat să folosească trupe de teroriști internaționali împotriva ei”.

„Tovarăși ofițeri, generali și amirali! Vă felicit de Ziua Marii Victorii! Apărarea Patriei-mame, când i se decidea soarta, a fost întotdeauna sacră. Cu astfel de sentimente de patriotism autentic, ofițerii lui Minin și Pozharsky s-au ridicat pentru Patrie, au pornit la atacul pe câmpul Borodino, au luptat cu inamicul lângă Moscova și Leningrad, Kiev și Minsk, Stalingrad și Kursk, Sevastopol și Harkov. Așa și acum, în aceste zile, luptați pentru oamenii noștri din Donbass. Pentru securitatea Patriei noastre – Rusia”, a declarat Putin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Discursul său a fost vădit influențat de situația din Ucraina, liderul rus menționând că din decembrie în țara vecină se pregătea „o operațiune punitivă în Donbas, pentru a invada pământurilor noastre istorice, inclusiv a Crimeea”. Conform lui, invazia rusă a fost reprezentat „respingerea preventivă” a eventualei agresiuni.

Precizăm că Vladimir Putin a ordonat invazia în Ucraina la câteva zile după ce a declarat independența republicilor populare Donețk și Lugansk. Motivul invocat pentru demararea „operațiunii militare speciale”, așa cum o numește Moscova, era denazificare și demilitarizarea țării vecine, oficialii ruși declarând că etnicii sunt discriminați de administrația de la Kiev.

#9 mai #discursukl lui Putin #Kremlin #moscova #parada de 9 mai #Putin

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.