Cântăreața Lidia Buble a fost condamnată definitiv de Curtea de Apel București la un an de închisoare cu suspendare. Pedeapsa se aplică pentru că a dat mită Poliției, deoarece nu avea certificatele necesare pentru deplasare în perioada pandemiei și ca să nu fie testată alcoolscopic.

Magistrații români au dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilind un termen de încercare de 2 ani, notează Antena3. Lidia Buble trebuie să presteze și muncă neremunerată în folosul comunității, timp de 90 de zile.

Femeia a oferit bani unui polițist și a încercat să corupă altul. Ofițerul care a luat bani, la fel, a fost condamnat cu suspendare. În cazul lui, pedeapsa aplicată este de trei ani și i se confiscă 450 de lei românești oferiți drept mită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit documentelor instanței, Lidia Buble a fost oprită în trafic în februarie 2021, după ce a consumat alcool și a vorbit la telefon fiind la volan. Omul legii i-a propus să ajungă la o „înțelegere”, sugerând că poate evita o amendă, însă cântăreața nu avea bani la ea și a convenit cu cei agenții să o urmeze la un bancomat pentru a plăti.

DIICOT a aflat despre caz după ce tânăra și-a sunat un amic. Individul era interceptat, fiind vizat într-un dosar privind traficul de droguri. Aceasta l-a întrebat cât să trebuie să ofere polițiștilor și i-a relatat despre cele întâmplate.

„Inculpata a recunoscut comiterea faptei încă de la momentul audierii sale în calitate de suspect. Aceasta a confirmat faptul că, la data de 15.02.2021, a fost oprită în trafic, în jurul orelor 03:00, de o patrulă de Poliţie compusă dintr-un bărbat şi o femeie, ea ieşind dintr-o benzinărie de lângă blocul său, iar în prealabil consumase un pahar cu șampanie. Nu a avut declaraţia pe proprie răspundere asupra sa şi nici permisul de conducere, iar la momentul respectiv vorbea la telefon, pe speaker, cu o cunoştinţă”, se arată în documentele instanței.

Conform presei române, polițiștii au escortat femeia până acasă ca să își ia cardul, au așteptat-o în fața blocului și au dus-o apoi la bancomat. Când ea a vrut să le ofere banii, i-au sugerat să îi pună în cotieră, iar polițistul care i-a cerut a lăsat numărul lui de telefon, îndemând-o să apeleze „în situații similare”.

#cantareata #condamnare #Lidia Buble #mita #muncă neremunerată

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.