Lipsa unui mediu pentru studierea limbii române este una dintre principalele probleme din cauza căreia copiii din Găgăuzia au abilități lingvistice scăzute ori chiar nu vorbesc deloc limba română. Este constatarea exprimată de activista civică din Comrat, Lidia Ostaș, într-un interviu special pentru IPN.

Lidia Ostaș a remarcat, de asemenea, dorința insuficientă de a cunoaște limba română în UTA Găgăuzia. Activista civică a declarat că există părinți care stăpânesc limba română și cea găgăuză, dar nu vorbesc în ele cu copiii lor. Lidia Ostaș consideră că, pentru a avea motivație, este necesar să se ajungă la un consens social, care să implice eforturile familiei, școlii, diverselor instituții și ale autorităților.

În opinia activistei, copiii nu înțeleg că vor avea nevoie de aceste cunoștințe, ceea ce este firesc, iar adulții înțeleg acest lucru, dar au nevoie de sprijin suplimentar.

Lidia Ostaș a spus că la cursurile gratuite de limbă română, organizate în cadrul programului național, s-au înscris mulți adulți din diferite domenii din Găgăuzia, însă mai sunt numeroși doritori care nu au reușit să aplice la program. În context, potrivit sursei citate, ar fi binevenită deschiderea unor cluburi sociale în Găgăuzia, pentru a dezvolta abilitățile de comunicare în limba străină.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Coeziune socială prin dialog”, finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate în material aparțin autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

#Gagauzia #interviu #Lidia Ostaș

Zece cuiburi artificiale pentru șoimul dunărean au fost instalate pe pilonii Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău, pentru a proteja specia inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Totodată, pe linie au fost montate 1.000 de dispozitive care fac conductoarele mai vizibile și reduc riscul ca păsările să se lovească de acestea.

Măsurile sunt menite să diminueze impactul infrastructurii energetice asupra păsărilor și au fost aplicate în premieră în Republica Moldova, potrivit Ministerului Energiei.

Cuiburile artificiale le oferă șoimilor dunăreni locuri potrivite pentru cuibărit, iar dispozitivele deviatoare sporesc vizibilitatea firelor electrice, astfel încât păsările să le poată observa și evita.

„Infrastructura energetică strategică poate fi dezvoltată în armonie cu natura”, a transmis instituția.

Linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău, cu o lungime de 158 de kilometri, traversează aproximativ 35 de localități și a fost inaugurată la data de 8 noiembrie. Noua rețea de transport de 400 kV va permite diversificarea rutelor de aprovizionare cu energie electrică și consolidarea conexiunilor Republicii Moldova cu România și piața europeană.

Proiectul a fost inițiat în 2013 și finanțat printr-un acord de 61 de milioane de euro cu Banca Mondială. Lucrările urmau să fie încheiate în august 2024, însă au fost întârziate, inclusiv din cauza războiului din Ucraina. Construcția liniei a fost finalizată în noiembrie 2025, iar stația electrică de la Vulcănești – în iunie 2026.