În cadrul emisiunii „Rezoomat” de la realitatea.md și rlive.md, pe lângă problema transnistreană și tensionarea situației în zonă s-a vorbit și despre relația Republcii Moldova cu Ucraina cu Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, membru al Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova.

Lilian Carp susține că Ucraina nu are de ce să fie supărată din cauză că nu le-am transmis acele șase avioane MIG ale noastre, așa cum se vehiculează în spațiul mediatic, în primul rând pentru că o astfel de cerere din partea Ucrainei nici nu a existat.

„Referitor la MIG-uri nu a venit nici o cerere oficială. Deci toate celelalte speculații aruncate în spațiul public nu sunt decât până la urmă niște speculații. Chiar dacă ar fi venit o asemenea cerere, mă scuzați, dar avioanele acestea nu au nici o șansă să se ridice de la sol. Ele pot fi casate doar la metal. Sunt țări cu potențial militar mult mai mare decât Republica Moldova și au refuzat să ofere avioane pentru că sunt proceduri mai complicate de transmitere în caz de război.” – a declarat parlamentarul.

Referitor la faptul că Ucraina ar fi mai rezervată în privința noastră pe motiv nu ne-am aliniat la sancțiuni împotriva Rusiei, deputatul PAS consideră că aceasta se datorează în primul rând lipsei unei rețele de diversificare a energiei în Republica Moldova, noi fiind dependenți doar de un singur furnizor. Totuși în ce privește sancțiunile în sistemul bancar aici Republica Moldova este implicată.

„Noi nu am avut capacitate intelectuală ca timp de 30 de ani de a construi o rețea de diversificare a rețelelor energetice în Republica Moldova și ceea ce urmează acum este ca în următorii ani în baza unui program național, pe care noi l-am inițiat, să asigurăm această diversificare. Republica Moldova este implicată însă în anumite sancțiuni, cum ar fi cel din sistemul bancar. Deci nu poți spune că Republica Moldova nu este implicată în aceste sancțiuni, așa spun cel puțin experții și nu intru aici în detalii. Însă, în actualele condiții când Moldova nu are de unde procura gaz, energie electrică, ne putem trezi să facem cafeaua pe ibric la cărămidă afară.” – a subliniat deputatul PAS.

La fel, Lilian Carp a ținut să dezmintă informațiile precum că doar reprezentanții Moldovei nu au fost invitați la Kiev.

„Am fost și noi invitați să mergem la Kiev. Urma să merg eu cu președintele Parlamentului, Dl Igor Grosu. Acum câteva săptămâni am fost invitați. Însă au existat anumite riscuri de securitate și s-a anulat vizita noastră. Însă în cel mai apropiat timp urmează să ne deplasăm la Kiev.” – a menționat șeful Comisiei Parlamentare pentru securitate, apărare și ordine publică.

#Avioane MIG #Kiev #Lilian Carp #Republica Moldova #Ucraina #vizită

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.