Tema reținerii și primirii de către Igor Dodon a 30 de zile de arest la domiciliu din partea primei instanțe de judecată a fost tema discuțiilor la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8. În cadrul acesteia invitatul Lilian Carp, deputat PAS, a comentat declarațiile lui Igor Dodon făcute după decizia primei instanțe, precum că dosarul său este unul politic și a fost comandat încă în ianuarie 2020, iar procurorii pe cazul său sunt ghidați de la ambasada SUA în Moldova. Potrivit lui Lilian Carp, fostul președinte minte în toate aceste cazuri.

„Fostul președinte Igor Dodon minte că s-au dat indicații procurorului general în luna ianuarie 2020. Ne întrebăm, dar cine era procuror general în luna ianuarie 2020? Era Dl Stoianoglo, umila lui slugă în funcție, deci cum putea să spună asemenea lucru. Dacă președintele țării ar fi indicat atunci lui Stoianoglo, atunci acesta nu ar fi avut decât să facă exercițiul necesar de a declara că sunt presiuni și au fost date indicații și nu aveau decât să acționeze conform legii.” – declară parlamentarul PAS.

Faptul că Igor Dodon vede dușmani externi în Ambasada SUA la Chișinău, acesta este un narativ de ani de zile pe care încearcă să-l construiască PSRM, consideră deputatul.

„În rest narativele pe care le aruncă sunt aceleași ca și întotdeauna: deci vede dușmani externi în Ambasada SUA. Noi vedem acest conflict direct pe care încearcă ei să îl creeze de ani de zile: Partidul Socialiștilor își caută un dușman în Ambasada SUA din Moldova. Alte inepții aruncate precum că anumiți consilieri ar lucra pe bani străini, când în plină campanie electorală toată presa de investigație a arătat cum a fost consultat de consultanți de la Kremlin. Aceste lucruri trebuie să fie clare pentru toată lumea că acest om minte și va minți în continuare.” – susține Lilian Carp.

Reamintim că astăzi fostul președinte Igor Dodon a primit 30 de zile de arest preventiv la domiciliu. Decizia a fost luată de magistrații judecătoriei Ciocana, după mai multe ore de deliberări. La ieșirea din sala de judecată, Igor Dodon a spus că acest dosar este unul politic și că s-ar fi realizat la comanda președintei Maia Sandu. Fostul președinte menționează că scopul acestui dosar ar fi de a distrage atenția de la problemele din Republica Moldova și de a lichida opoziția. Și cumnatul lui Igor Dodon a primit 30 de zile de arest preventiv, dar va fi plasat în penitenciarul nr.13. Igor Dodon și cumnatul său au fost reținuți marți, 24 mai. Fostul președinte este bănuit de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului de către o organizație criminală, trădare de patrie și de îmbogățire ilicită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arest la domiciliu #comandă politică #Igor Dodon #Lilian Carp #procuror general

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.