În fiecare an, la 31 august, sufletul românesc tresare în același ritm pe ambele maluri ale Prutului. Ziua Limbii Române nu este doar o comemorare simbolică, ci o reconectare profundă cu identitatea noastră istorică, culturală și spirituală. Pentru Republica Moldova, această zi poartă o rezonanță aparte. Istoricul acestei sărbători întrunește evenimente marcate de tensiuni, curaj și renaștere. Toate au dus la oficializarea, într-un final, a limbii române în Republica Moldova, transmite IPN.

La 27 august 1989, un act de demnitate națională a pus începutul unui nou parcurs. Atunci, peste 700 de mii de cetățeni s-au adunat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, pentru a cere declararea limbii române ca limbă de stat și revenirea la grafia latină. Ca urmare a acestei mobilizări, peste două zile, pe 29 august 1989 se deschid lucrările celei de-a XIII-ea sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până pe 1 septembrie. După intense dezbateri cu oponenții, reușita deputaților românofoni a fost ca limba română să fie declarată limba de stat și să fie adoptat alfabetul latin. Discuțiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au avut loc pe 31 august, când se votează și cea mai mare parte a legislației privind limba de stat și alfabetul.

În 1990, Parlamentul Republicii Moldova a decretat ziua de 31 august sărbătoare națională, cu denumirea „Limba Noastră cea Română”. În 1994 denumirea a fost schimbată în „Limba noastră”. Cu toate acestea, sărbătoarea continuă să fie denumită și Ziua Limbii Române.

În 2004 Parlamentul a încercat să comaseze sărbătoarea Limbii cu Ziua Independenței, ceea ce nu s-a mai întâmplat. De la venirea administrației liberale în fruntea municipiului Chișinău, sărbătoarea și-a recăpătat numele de „Limba noastră cea română”, cel puțin în capitala țării.

Și abia în data de 2 martie 2023 Parlamentul a redenumit sărbătoarea în ,,Limba Română”. Astfel, Ziua Limbii Române rămâne în Republica Moldova un moment de reflecție și de celebrare a limbii, care ne unește și ne definește ca națiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#campanie IPN #limba romana #natiune

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.