Curs valutar
  • EUR
    20.1616
    0.1577%
  • USD
    18.1049
    0.8788%
  • RUB
    0.2185
    0.8238%
  • RON
    3.7719
    0.1405%
  • UAH
    0.3994
    1.2268%

Toate știrile

12 noiembrie 2026

Limba română pentru toți: MEC lansează un program național de învățare

20 Ian. 2026, 15:49
 // Categoria: Societate // Autor:  Cătălina Boico
20 Ian. 2026, 15:49 // Societate //  Cătălina Boico

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) anunță lansarea Programului național de învățare a limbii române pentru anii 2026-2028. Acesta stabilește principalele direcții de dezvoltare și consolidare a competențelor de comunicare în limba română, având drept obiectiv promovarea coeziunii sociale, a incluziunii lingvistice și a integrării civice a tuturor cetățenilor Republicii Moldova.

Programul acordă o atenție sporită minorităților naționale, persoanelor revenite din diaspora, refugiaților, precum și copiilor și elevilor proveniți din alte comunități lingvistice și culturale. Pentru aceste categorii sunt prevăzute măsuri de sprijin lingvistic și educațional, adaptări curriculare, trasee diferențiate de învățare a limbii române și intervenții educaționale menite să faciliteze integrarea educațională și socială și să reducă decalajele de competență.

Comparativ cu Programul anterior, proiectul pentru anii 2026-2028 introduce o abordare mai clar orientată pe competențe, prin alinierea predării, învățării și evaluării limbii române la nivelurile de competență prevăzute de Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi.

„Programul pune un accent sporit pe dezvoltarea comunicării orale și a utilizării funcționale a limbii române în contexte educaționale, sociale și profesionale reale, precum și pe corelarea rezultatelor școlare cu mecanismele naționale de certificare a competențelor lingvistice.

O altă noutate importantă a Programului o constituie integrarea sistemică a educației multilingve și extinderea utilizării abordării Content and Language Integrated Learning (CLIL) în instituțiile de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale, în scopul consolidării utilizării limbii române ca limbă de instruire și comunicare. Totodată, Programul prevede modernizarea curriculumului, diversificarea și digitalizarea resurselor educaționale, precum și dezvoltarea unui cadru unitar de formare inițială și continuă a cadrelor didactice care predau limba română ca limbă nematernă”, transmite MEC.

De asemenea, programul include măsuri specifice de susținere a elevilor alolingvi care întâmpină dificultăți în învățarea limbii și literaturii române, prin implementarea unor programe remediale dedicate. Aceste intervenții vizează consolidarea competențelor de comunicare în limba română și contribuie la îmbunătățirea rezultatelor școlare, inclusiv la evaluările de absolvire a gimnaziului și la examenul național de bacalaureat.

Un element central al noului Program îl constituie perfecționarea resursei umane din sistemul educațional. Potrivit MEC, sunt prevăzute măsuri de motivare a cadrelor didactice care predau limba română, inclusiv prin stimularea avansării în ierarhia gradelor didactice, ca instrument strategic de creștere a calității profesionale și de retenție a personalului, în special în instituțiile de învățământ din zonele preponderent locuite de minoritățile naționale.

„Intervențiile Programului vizează dezvoltarea programelor de recalificare destinate cadrelor didactice care optează pentru predarea limbii și literaturii române elevilor alolingvi. În același timp, se urmărește consolidarea competențelor de comunicare profesională în limba română ale profesorilor deja implicați în acest proces, în vederea creșterii nivelului de calificare până la nivelul C1 pentru o proporție semnificativă a personalului didactic din școlile alolingve.

Programul sprijină totodată progresul profesional prin oferirea de suport instituțional pentru obținerea gradelor didactice superioare”, se arată în comunicatul emis de minister.

Mai mult, Programul prevede implementarea unor măsuri de motivare și retenție a tinerilor specialiști, inclusiv majorarea cuantumului burselor pentru studenții de la specialitatea Limba și literatura română, acordarea unei indemnizații de relocare și asigurarea transferurilor cu destinație specială pentru susținerea angajării și menținerii tinerilor profesori în sistemul educațional, cu accent pe instituțiile din zonele defavorizate și din comunitățile preponderent alolingve.

Acesta acordă o importanță sporită educației timpurii, învățământului profesional tehnic, învățământului superior și educației adulților, asigurând continuitatea dezvoltării competențelor lingvistice pe întreg parcursul educațional și profesional. De asemenea, sunt consolidate mecanismele de monitorizare, evaluare și utilizare a datelor, pentru a fundamenta deciziile de politică publică și a spori impactul intervențiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Documentul este elaborat în conformitate cu Codul educației și este aliniat principalelor strategii naționale de dezvoltare, inclusiv Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” și Strategiei de dezvoltare „Educația 2030”.

Realitatea Live

11 Nov. 2026, 22:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
11 Nov. 2026, 22:40 // Slider //  Ana Panaguța

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!