După mai bine de 30 de ani, în care nu a mai fost studiată în școli, limba rusă e introdusă ca materie opțională în orarul colegiilor militare din România. Reprezentanții Ministerului Educației au explicat că această inițiativă a venit la cererea Ministerului Apărării. „E o decizie rațională”, spun surse militare, „pentru că armata română trebuie să știe, limba potențialilor adversari”, scrie stirileprotv.ro.

Elevii colegiilor militare vor avea ocazia să studieze limba rusă începând cu clasa a IX-a, având câte o oră pe săptămână, până la absolvire. Rusa va fi recunoscută ca disciplină opțională pentru limbi moderne, alături de engleză și franceză, fiind inclusă explicit în noile planuri cadru. De altfel, cursanții liceelor militare sunt singurii pentru care limbile moderne sunt stabilite exact.

Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, a menționat că planurile cadru pentru profilul militar au fost concepute în colaborare cu cadrele didactice din liceele militare și Ministerul Apărării Naționale, având ca punct de plecare necesitățile specifice identificate de aceștia. „Am încercat să ne adaptăm tuturor”, a adăugat el.

Virgil Bălăceanu afirmă că Federația Rusă rămâne principala amenințare și că militarii trebuie să cunoască limba adversarului.

„Plecăm de la ideea că Federația Rusă rămâne principala amenințare, un militar trebuie să cunoască limba celui care poate să-i fie inamic sau adversar. Armata României va avea nevoie de cunoscători de limbă rusă. Ca atare consider că o asemenea soluție este binevenită. În perioada în care noi eram în Tratatul de la Varșovia, limba rusă constituia o necesitate a cooperării, limba engleză era legată de învățarea limbii posibilului adversar”.

Aurel Constantin Soare, directorul liceului din Breaza, subliniază că toate instituțiile de învățământ militar oferă această opțiune, facilitând astfel comunicarea cu vorbitorii acestei limbi.

Aceste planuri-cadru vor fi aplicate în forma care va rezulta după dezbatere, conform declarațiilor conducerii Ministerului Educației și Cercetării, din anul școlar 2026-2027.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit sursei citate, profesorii de rusă spun că, la o oră pe săptămână, elevii pot deprinde în primul an elemente de conversație și un vocabular minimal. În prezent, doar 700 de elevi din două milioane, câți sunt în școlile de stat, studiază rusa ca limbă modernă 1, iar manualul după care învață aceștia a fost tipărit acum 22 de ani.

În București, de exemplu, au mai rămas doar doi profesori de rusă. Această limbă a fost introdusă în școlile românești în 1948, fiind obligatorie timp de două decenii, însă după 1989 a fost înlocuită în majoritatea instituțiilor cu limba engleză, pe măsură ce afinitățile comunității s-au schimbat, iar profesorii de rusă au ieșit la pensie.

În România, există în prezent cinci licee militare situate în Câmpulung Moldovenesc, Breaza, Constanța, Craiova și Alba Iulia, care primesc împreună 700 de noi elevi în urma sesiunii de admitere, unde concurența este, în general, de două candidaturi pe loc. Programa acestor licee pune accent pe matematică, fizică și informatică, pregătind astfel elevii pentru Academia Militară.

#colegii militare #limba rusa #Romania

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.