După mai bine de 30 de ani, în care nu a mai fost studiată în școli, limba rusă e introdusă ca materie opțională în orarul colegiilor militare din România. Reprezentanții Ministerului Educației au explicat că această inițiativă a venit la cererea Ministerului Apărării. „E o decizie rațională”, spun surse militare, „pentru că armata română trebuie să știe, limba potențialilor adversari”, scrie stirileprotv.ro.

Elevii colegiilor militare vor avea ocazia să studieze limba rusă începând cu clasa a IX-a, având câte o oră pe săptămână, până la absolvire. Rusa va fi recunoscută ca disciplină opțională pentru limbi moderne, alături de engleză și franceză, fiind inclusă explicit în noile planuri cadru. De altfel, cursanții liceelor militare sunt singurii pentru care limbile moderne sunt stabilite exact.

Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, a menționat că planurile cadru pentru profilul militar au fost concepute în colaborare cu cadrele didactice din liceele militare și Ministerul Apărării Naționale, având ca punct de plecare necesitățile specifice identificate de aceștia. „Am încercat să ne adaptăm tuturor”, a adăugat el.

Virgil Bălăceanu afirmă că Federația Rusă rămâne principala amenințare și că militarii trebuie să cunoască limba adversarului.

„Plecăm de la ideea că Federația Rusă rămâne principala amenințare, un militar trebuie să cunoască limba celui care poate să-i fie inamic sau adversar. Armata României va avea nevoie de cunoscători de limbă rusă. Ca atare consider că o asemenea soluție este binevenită. În perioada în care noi eram în Tratatul de la Varșovia, limba rusă constituia o necesitate a cooperării, limba engleză era legată de învățarea limbii posibilului adversar”.

Aurel Constantin Soare, directorul liceului din Breaza, subliniază că toate instituțiile de învățământ militar oferă această opțiune, facilitând astfel comunicarea cu vorbitorii acestei limbi.

Aceste planuri-cadru vor fi aplicate în forma care va rezulta după dezbatere, conform declarațiilor conducerii Ministerului Educației și Cercetării, din anul școlar 2026-2027.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit sursei citate, profesorii de rusă spun că, la o oră pe săptămână, elevii pot deprinde în primul an elemente de conversație și un vocabular minimal. În prezent, doar 700 de elevi din două milioane, câți sunt în școlile de stat, studiază rusa ca limbă modernă 1, iar manualul după care învață aceștia a fost tipărit acum 22 de ani.

În București, de exemplu, au mai rămas doar doi profesori de rusă. Această limbă a fost introdusă în școlile românești în 1948, fiind obligatorie timp de două decenii, însă după 1989 a fost înlocuită în majoritatea instituțiilor cu limba engleză, pe măsură ce afinitățile comunității s-au schimbat, iar profesorii de rusă au ieșit la pensie.

În România, există în prezent cinci licee militare situate în Câmpulung Moldovenesc, Breaza, Constanța, Craiova și Alba Iulia, care primesc împreună 700 de noi elevi în urma sesiunii de admitere, unde concurența este, în general, de două candidaturi pe loc. Programa acestor licee pune accent pe matematică, fizică și informatică, pregătind astfel elevii pentru Academia Militară.

#colegii militare #limba rusa #Romania

Cel puțin 49 de persoane au murit de sete într-o zonă izolată a deșertului Sahara, din nordul Nigerului, după ce camionul care le transporta s-a defectat, relatează BBC, citând un bilanț al autorităților locale, scriu știrileprotv.ro.

Grupul se întorcea din Mali, unde participase la un festival musulman, când a rămas fără apă, blocându-se la peste 80 km vest de Assamaka, un important punct de trecere a frontierei între Niger și Algeria.

„Călătorii s-au trezit blocați în inima unui mediu ostil, unde temperaturile extreme și lipsa punctelor de aprovizionare fac supraviețuirea extrem de dificilă”, se arată într-o declarație a guvernatorului din Agadez.

Doar doi oameni au supraviețuit, traversând deșertul până la Assamaka, unde au alertat autoritățile.

Camionul s-a defectat în mijlocul deșertului

Camionul plecase din orașul Telhandek din Mali, dar s-a abătut de la ruta prevăzută, potrivit guvernatorului.

Timp de câteva zile, șoferul și pasagerii au încercat în repetate rânduri să repare vehiculul, dar eforturile lor s-au dovedit în cele din urmă fără succes.

„Lipsiți de apă și incapabili să repare vehiculul în ciuda eforturilor șoferului, ale ucenicului său și ale pasagerilor, călătorii s-au trezit blocați în inima unui mediu ostil”, arată comunicatul. „Zeci de cadavre au fost găsite sub camionul imobilizat și în împrejurimile acestuia”, precizează acesta.

Victimele au fost îngropate în gropi comune de către echipa de salvare trimisă în zonă de autoritățile locale.

O altă tragedie a fost evitată în ultimul moment

În timp ce se întorcea de la locul accidentului, echipa de salvare a declarat că a dat peste un alt camion avariat care transporta peste 60 de persoane, care rămăseseră blocate timp de trei zile după o defecțiune a bateriei. Camionul plecase din orașul Harouba, tot din Mali, situat la peste 300 km de granița cu Nigerul, a precizat guvernatorul într-o declarație ulterioară.

Echipa de salvare, din care făceau parte și soldați nigerieni, a distribuit apă „călătorilor epuizați și în dificultate” și a ajutat la repararea vehiculului, permițându-le să-și reia călătoria în siguranță.

Deșertul Nigerului rămâne un important coridor de tranzit pentru migranții din toată Africa de Vest care încearcă să ajungă în Europa, sfidând în repetate rânduri riscurile asociate acestei călătorii periculoase.

Guvernatorul a declarat că această tragedie a scos în evidență „vulnerabilitatea tinerilor implicați în activități economice migratorii și transfrontaliere, adesea obligați să traverseze zone instabile pentru a supraviețui sau pentru a căuta condiții de viață mai bune”.