Lipsa banilor și a profesioniștilor din domeniu, dar și prezența holdingurilor controlare politic sunt principalele provocări ale presei din Republica Moldova. Concluziile aparțin experților de media și se regăsesc în studiul „Piața mass-media din Republica Moldova: realități și tendințe”, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent.

Potrivit autorilor studiului, în 2022, mass-media din Republica Moldova va continua să se confrunte cu probleme devenite deja tradiționale: influența holdingurilor afiliate politic, lipsa resurselor financiare, exodul forței de muncă și penuria de cadre calificate. La fel, presa va trebui să facă față efectelor generate de Covid-19, dar și să continue procesul de adaptare la realitățile provocate de pandemie.

De asemenea, potrivit studiului, peisajul competițional va rămâne puternic influențat de holdingurile afiliate politic și va deveni mai evidentă concurența dintre televiziune și online, dar televiziunea își va adjudeca întâietatea în preferințele de consum și, corespunzător, în cifra de afaceri. Presa scrisă, în virtutea creșterii prețului la hârtia de ziar și, eventual, la distribuția publicațiilor periodice, s-ar putea să fie nevoită să-și reducă tirajul și să-și continue fortificarea variantei online.

Studiul mai scoate la iveală faptul că piața publicității, cu certitudine, se va confrunta cu rata galopantă a inflației și, drept consecință, cu reducerea cererii de consum. Diminuarea cererii de consum, pe care se bazează economia autohtonă, i-ar putea determina pe furnizorii de publicitate comercială fie să-și restrângă bugetele, fie să-și reorienteze politicile de difuzare a publicității, inclusiv prin intermediul mass-mediei.

Cercetarea mai arată că, în 2022, pe piața mass-media ar putea exista premise de înaintare pe segmentul de edificare a unor politici publice, conform Concepției naționale de dezvoltare a mass-mediei, în condiții de stabilitate politică, economică și socială pe de o parte, dar și de depășire a crizei pandemice, pe de altă parte.

Studiul CIJ a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea sustenabilității mass-media din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și finanțat de Ambasada SUA în Moldova. Constatările și concluziile enunțate țin de responsabilitatea autorilor și nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei SUA în Moldova.

#CIJ #mass media #presa

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.