Lipsa banilor și a profesioniștilor – principalele provocări ale presei din Republica Moldova. Vezi studiul CJI

Lipsa banilor și a profesioniștilor din domeniu, dar și prezența holdingurilor controlare politic sunt principalele provocări ale presei din Republica Moldova. Concluziile aparțin experților de media și se regăsesc în studiul „Piața mass-media din Republica Moldova: realități și tendințe”, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent.

Potrivit autorilor studiului, în 2022, mass-media din Republica Moldova va continua să se confrunte cu probleme devenite deja tradiționale: influența holdingurilor afiliate politic, lipsa resurselor financiare, exodul forței de muncă și penuria de cadre calificate. La fel, presa va trebui să facă față efectelor generate de Covid-19, dar și să continue procesul de adaptare la realitățile provocate de pandemie.

De asemenea, potrivit studiului, peisajul competițional va rămâne puternic influențat de holdingurile afiliate politic și va deveni mai evidentă concurența dintre televiziune și online, dar televiziunea își va adjudeca întâietatea în preferințele de consum și, corespunzător, în cifra de afaceri. Presa scrisă, în virtutea creșterii prețului la hârtia de ziar și, eventual, la distribuția publicațiilor periodice, s-ar putea să fie nevoită să-și reducă tirajul și să-și continue fortificarea variantei online.

Studiul mai scoate la iveală faptul că piața publicității, cu certitudine, se va confrunta cu rata galopantă a inflației și, drept consecință, cu reducerea cererii de consum. Diminuarea cererii de consum, pe care se bazează economia autohtonă, i-ar putea determina pe furnizorii de publicitate comercială fie să-și restrângă bugetele, fie să-și reorienteze politicile de difuzare a publicității, inclusiv prin intermediul mass-mediei.

Cercetarea mai arată că, în 2022, pe piața mass-media ar putea exista premise de înaintare pe segmentul de edificare a unor politici publice, conform Concepției naționale de dezvoltare a mass-mediei, în condiții de stabilitate politică, economică și socială pe de o parte, dar și de depășire a crizei pandemice, pe de altă parte.

Studiul CIJ a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea sustenabilității mass-media din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și finanțat de Ambasada SUA în Moldova. Constatările și concluziile enunțate țin de responsabilitatea autorilor și nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei SUA în Moldova.

#CIJ #mass media #presa

Omul de afaceri Alexandru Munteanu, stabilit de peste 20 de ani în Ucraina, ar putea fi noul candidat la funcția de premier al Republicii Moldova. În vârstă de 61 de ani, Munteanu se descrie drept „american de origine moldovenească” și nu are experiență politică, scrie zdg.md.

Informația despre posibila candidatură a lui Alexandru Munteanu la funcția de premier al R. Moldova a fost confirmată pentru ZdG de mai multe surse independente una de alta. Conform acelorași informații, despre candidatura acestuia urmează să se discute la o ședință a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), programată pe parcursul zilei de marți, 14 octombrie.

Alexandru Munteanu are 61 de ani și a avut, până acum, apariții discrete în spațiul public.

Datele publice arată că Alexandru Munteanu este unul dintre fondatorii Camerei de Comerț Americane din Moldova (AmCham Moldova), președinte-fondator al Alianței Franceze din Moldova (de peste 25 de ani), dar și copreședinte al Consiliului Consultativ de Afaceri pentru Europa de Sud-Est și Eurasia (BAC SEE).

Acesta deține un masterat în Managementul Politicilor Economice de la Universitatea Columbia (New York) și un masterat în Fizică de la Universitatea de Stat din Moscova (MGU).

În 2018, Alexandru Munteanu a candidat la alegerile interne în Camera de Comerț Americană din Ucraina, organizație care reprezintă interesele companiilor americane și internaționale active pe piața ucraineană. În acest context, Camera de Comerț Americană din Ucraina a publicat biografia lui Alexandru Munteanu. Atunci, Munteanu s-a prezentat drept „american de origine moldovenească, stabilit în Ucraina de 20 de ani”.

În aceeași prezentare, Alexandru Munteanu a menționat că a fost decorat cu titlul de Cavaler al Ordinului Legiunii de Onoare al Franței.

Alexandru Munteanu a relatat atunci că a lucrat la Banca Mondială (Washington D.C.), acolo unde a muncit și Maia Sandu, cu o scurtă pauză, aproape 10 ani. La Banca Mondială, acesta a fost responsabil de Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Munteanu a anunțat atunci că a mai lucrat la una dintre cele mai vechi bănci franceze – Credit Lyonnais de la Paris, precum și la Banca Națională a Moldovei.

Alexandru Munteanu este fondatorul unei societăți de investiții cu capital privat – 4i Capital Partners – specializată în administrarea investițiilor din Ucraina, Belarus și R. Moldova.

„Am condus investiții pentru WNISEF/Horizon Capital, Dragon Capital, iar în prezent pentru propria mea firmă, 4i Capital Partners. Am făcut parte din numeroase consilii de administrație ale unor companii comerciale și, în prezent, sunt membru al consiliilor Portmone, Venbest și Prime Group (unde dețin funcția de președinte al consiliului în toate), precum și al consiliului Bank Credit Dnepr, în calitate de director independent. Am predat la universitate inginerie electrică, precum și cursuri de monedă, bănci și piețe financiare, și intenționez să revin la activitatea didactică la un moment dat în carieră. În prezent, sunt membru al Consiliului de Guvernatori al Școlii Internaționale Pechersk (PSI) din Kiev, unde ocup funcțiile de trezorier și președinte al Comitetului pentru Finanțe și Risc”, se prezenta, în 2018, Alexandru Munteanu.

În 2005, Alexandru Munteanu, în calitate de director al reprezentantei WNISEF în Moldova, anunța crearea unei companii de gestionare a fondurilor – Horizon Capital.