Din cauza vremii reci care a durat până de curând, semănatul de floarea soarelui și porumb a început cu întârziere în acest an. În satul Boghiceni, raionul Hâncești, agricultorul Mihai Gribencea lucrează de zor pământul. Muncește în acest domeniu de 40 de ani și administrează circa o mie de hectare. Acesta spune că lipsa îngrășămintelor organice, seceta și dificultățile financiare sunt doar câteva dintre provocările pe care le întâmpină fermierul, potrivit jurnal.md.

Pe un teren de aproape 250 de hectare, Mihai Gribencea așteaptă o recoltă bună de porumb, pe care tocmai l-a semănat. În următoarele 4-5 zile, fermierul va semăna floarea soarelui, pe o suprafață de 300 de hectare. Acesta coordonează zilnic o echipă de aproximativ 15 lucrători agricoli. Acum, când e vremea semănatului, aceștia nu au timp de odihnă.

„Noi avem în lucru trei semănători astăzi. Practic semănăm într-o zi în jur de 70 de hectare. Reușim cred că în 5-4 zile să închidem semănatul, pentru că mai avem de semănat 300 de hectare de floare”, mai spune fermierul.

O mare problemă a sectorului agricol din Moldova este lipsa îngrășămintelor organice, spune bărbatul.

„La semănat folosim fertilizanți minerali, pentru că organica nu o mai avem, pentru că acum nu mai avem ferme. Așa era cândva o programă ca fiecare gospodărie care deține la 1000 de hectare neapărat trebuia să țină o fermă. Folosim îngrășămintele minerale, însă îngrășămintele minerale dacă au o lipsă de umiditate, practic investițiile în fertilizanți se duc în minus”, precizează agricultorul.

Mihai Gribencea, potrivit jurnal.md, a demarat anul acesta lucrările agricole fără să dispună de bani proprii. Se bazează acum doar pe credite.

„După investițiile mari care le-am avut, am reușit doar să achităm și să ne recuperăm doar investițiile, nu să mai putem ceva să investim. Avem practic o perioadă de 4-5 ani când nu avem posibilitatea să investim în agricultură, în terenuri, prelucrare, în depozitare. Este dificil”, mai afirmă bărbatul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Lipsa precipitațiilor este o altă mare problemă. Omul spune că anterior se înregistra secetă o dată la 6-8 ani, însă în ultimul timp frecvența a crescut exponențial.

„Însă datorită faptului că am trecut anume la prelucrarea minimă a terenurilor, am putut să căpătăm cât de cât roadă chiar și în condițiile anului trecut, cu acestea 230 de milimetri de precipitații pe un an, am putut să recoltăm în jur de patru tone de grâu”, a punctat fermierul.

Mihai Gribencea activează în sectorul agricol din anul 1985. Anul trecut a avut o recoltă a câte patru tone de grâu și porumb la hectar, iar floarea soarelui – aproape două tone la hectar, mai scrie jurnal.md.

#agricultura #Moldova #temperaturi

O femeie din Grecia a născut după o fertilizare in vitro cu un embrion congelat în urmă cu 22 de ani, scrie hotnews.ro. Christina Rapti-Tzelepi are 54 de ani, vârsta maximă permisă în Grecia pentru fertilizarea in vitro.

Pentru ea, „nașterea de astăzi are o semnificație emoțională deosebită”, a declarat ginecologul Konstantinos Pantos într-o postare pe Facebook.

„În 2004, după un transfer de embrioni, a avut, din prima încercare, un băiețel sănătos. În octombrie 2025, familia a trecut prin tragedia pierderii fiului său, într-un accident rutier, la vârsta de 21 de ani”, a adăugat Pantos.

Potrivit medicului, femeia a adus pe lume o fetiță, miercuri, după ce i-a fost transferat un embrion din seria inițială, în decembrie.

„Au fost și durere, și bucurie, dar totul a dispărut în această dimineață, când ne-am ținut minunea în brațe”, a declarat Rapti-Tzelepi pentru televiziunea publică ERT.

Soțul ei, Konstantinos Rapis, a spus că familia lor a fost într-o „cursă contra cronometru”.

„Soția mea a ajuns, la propriu, chiar la limita restricțiilor de vârstă impuse de legislația în vigoare stabilită de legislația în vigoare”, a afirmat Raptis într-un comunicat.

El a cerut eliminarea limitei de vârstă pentru fertilizarea in vitro.

„Femeile mai în vârstă au o capacitate incomensurabilă de a oferi iubire matură, conștientă și necondiționată, precum și o stabilitate pe care nicio statistică nu o poate măsura vreodată pe deplin”, a mai spus Raptis.