Lipsa măștii de protecție și nerespectarea distanței sociale se lasă cu amenzi. Poliția

Peste 600 de persoane au fost sancționate pentru faptul că nu purtau masca de protecție sau nu respectau distanța socială. Inspectoratul General de Poliție anunță că din cauza nerespectării restricțiilor impuse de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, oamenii legii au aplicat amenzi în stânga și-n dreapta. Cu sancțiuni s-au ales și șefii instituțiilor de învățământ de la Orhei care n-au respectat decizia CNESP privind regimul online al elevilor.

603 sancțiuni au fost aplicate persoanelor fizice, care nu purtau masca de protecție sau nu respectau distanța socială. De sancțiuni n-au scăpat nici 7 agenți economici care n-au respectat restricțiile impuse de CNESP, iar 45 de proceduri contravenționale au fost întocmite pe numele directorilor școlilor din Orhei care au admis prezența fizică a elevilor la ore, deși autoritățile centrale au stabilit un regim de studii online.

„Dacă în cazul cetățenilor observăm că este mai multă înțelegere și mai multă receptivitate la solicitările noastre, în cazul persoanelor juridice, constatăm că scopul de a obține venit este mai presus decât viața și sănătatea persoanelor. Zone de risc sunt activitatea centrelor și a piețelor comerciale, nu vedem o acțiune consecventă în ceea ce ține de verificarea persoanelor și permiterea accesului doar pentru persoanele care au certificat Covid19. Dacă ne referim la piețele comerciale, acolo distanța socială și purtarea măștii, în continuare nu se respectă. Pe segmentul respectiv, urmează să intensificăm activitățile”, a spus șeful adjunct al IGP, Alexandru Bejan.

Oamenii legii spun că abateri grave de la regulile stabilite de CNESP se înregistrează, în special, în transportul public, în piețe și în localurile de agrement. În următoarele zile, toate aceste entități vor fi intens monitorizate de către oamenii legii.

„Un alt punct vulnerabil sunt unitățile de transport public, până acum ne-am orientat la informarea șoferilor și la discuții cu conducătorii rutelor. O altă carență sunt localurile de agrement, din păcate avem situații când nu doar că nu este stabilit programul până la ora 22.00, avem situații când localurile de agrement, cu ușile închise, își continuau activitățile. Începând cu ziua de azi vom intensifica verificările în special în localurile de agrement, transport public și centrele comerciale”, a mai spus Alexandru Bejan.

În contextul creșterii exponențiale a numărului cazurilor de infectări cu noua tulpină Omicron, oamenii legii cer cetățenilor și agenților economici respectarea măsurilor de protecție pentru a preveni răspândirea virusului.

#politie #amenzi #politia #Covid

Puțini știu că printre laureații Premiului Nobel se numără și mulți oameni de știință cu rădăcini moldovenești. Unul dintre ei este celebrul biolog Ilia Mecinikov. Savantul a primit premiul în 1908, pentru realizările sale în fiziologie și medicină, scrie RUPOR.MD.

Mecinikov s-a născut în anul 1845, în districtul Kupiansky din provincia Harkov a Imperiului Rus. A venit pe lume în familia unui ofițer al Gărzii Imperiale, pe nume Ilia Mecinikov, moldovean de origine. El era descendentul lui Iurie Milescu-Spătarul, care, la rândul său, era nepotul boierului, politicianului, diplomatului si savantului Nicolae Milescu-Spătarul. Numele Mecinicov este o traducere a numelui Spătarul. Pe timpuri, așa li se spunea scutierilor domnitorilor.

Mama viitorului laureat al Premiului Nobel provenea și ea dintr-o familie de intelectuali. Emilia Nevakovici, originară din Varșovia, era fiica faimosului publicist evreu Lev Nevahovici.

Încă din copilărie, Mecinikov a început să manifeste interes pentru științele naturii. În anii de liceu, a fost eminent și înregistra performanțe mari în studiul limbilor străine. Ulterior, tânărul a început să vorbească fluent în limba germană și a devenit pasionat de citirea clasicilor materialismului – Feuerbach, Focht și alții. Până la absolvirea școlii, Ilia a început să urmeze cursuri suplimentare la instituțiile de învățământ superior. Mai târziu, a absolvit cu succes Universitatea din Harkov.

După absolvire, a plecat în Europa, unde și-a început cariera științifică. În timp ce lucra, Ilia Mecinikov a făcut cunoștință cu alți medici și biologi celebri, precum N. Pirogov, R. Leikart, L. Pasteur și A. Kovalevsky. Cu cel din urmă, a lucrat în domeniul microbiologiei și a pus bazele embriologiei comparate.

Principalele descoperiri ale lui Mecinikov au fost cele din domeniul imunologiei. Biologul a menționat în memoriile sale că, în timp ce lucra la microscop, i-a apărut ideea că „toate celulele similare cu cele deja studiate ar trebui să protejeze organismul de invaziile dăunătoare”. Așa a apărut imunologia.

Savantul a studiat imunitatea timp de 25 de ani.

„Aceste celule ar trebui să distrugă microbii prin digerarea lor, aducând astfel vindecare. Prin urmare, inflamația este o reacție de vindecare a corpului, iar simptomele dureroase reflectă doar lupta organismului cu microbii ”, susținea biologul.

Celulele „devoratoare” au fost numite fagocite, iar lucrarea lui Mecinikov a obținut Premiul Nobel. Pentru a sărbători, savantul a mers la moșia „Yasnaya Polyana”, în vizită la scriitorul rus Lev Tolstoi.

Omul de știință s-a stins din viață la Paris, pe 15 iulie 1916, la vârsta de 71 de ani, în urma mai multor atacuri de cord. Savantul și-a dat acordul ca după moarte, trupul său să fie folosit în scopuri științifice. Ulterior, corpul său urma să fie incinerarat și înmormântat pe teritoriul Institutului „Pasteur”, unde Mecinikov a lucrat mulți ani.

În prezent, descoperirile lui Mecinikov sunt studiate și utilizate de către medici, biologi, chimiști și alți specialiști.Pe lângă faptul că a descoperit fagocitoza și digestia intracelulară, Mecinikov este considerat drept fondator al embrologiei comparate și pioner al patologiei comparative a inflamației. Omul de știință a prezentat și dezvoltat unul dintre primele concepte de îmbătrânire și, de asemenea, a elaborat o dietă pe bază de probiotice, cu scopul de a prelungi durata vieții. Cercetătorul mai este numit drept „părinte al teoriei imunității înnăscute”.