Agricultura Republicii Moldova se confruntă cu un nou pericol major: insuficiența umidității în sol. În cadrul emisiunii Consens Național de la Rlive, experții au atras atenția asupra faptului că datele oficiale indică o reducere considerabilă a umidității, ceea ce va afecta în mod direct productivitatea culturilor agricole.

„Sursele oficiale arată o reducere a umidității în sol. Acest lucru este destul de alarmant pentru agricultură, în special pentru cultivatorii de plante. Dacă vom avea asemenea tendințe și pe viitor, există premise de a constata că vom avea pierderi considerabile a recoltei viitoare”, a declarat Sergiu Dobrojan, șeful Oficiului Inovare și Transfer Tehnologic de la USM și expert în domeniul mediului.

Expertul a subliniat că anul 2025 se anunță unul problematic, cu o perioadă secetoasă prelungită.

„În acest an, datele arată că ne vom confrunta cu o perioadă de secetă. Ultimele informații spun că vom avea o perioadă cu temperaturi înalte, timp de aproximativ 80 de zile, ceea ce este destul de alarmant”, a punctat expertul Sergiu Dobrojan.

De asemenea, Iurie Ușurelu, reprezentant al Unității Consolidate pentru Implementarea Programelor (IFAD), a precizat că tendința de reducere a umidității în sol este în creștere de la an la an, iar impactul încălzirii globale este din ce în ce mai vizibil.

„Cantitatea de umiditate care se înmagazinează în sol se micșorează cu fiecare an. Comparativ cu anii 60-70, temperatura s-a ridicat cu 1,5 grade și asta este foarte mult. Culturile de prima grupă încă ar mai putea da randament dacă ploile din aprilie-mai ar compensa lipsa de umiditate pentru a avea o recoltă bună. În risc mare sunt culturile de grupa a doua și culturile multianuale, care sunt mult mai expuse perioadei de secetă. Se așteaptă ca 60-80 de zile să fie fără precipitații. Perioada asta se prognozează că va fi începând cu 10-20 iunie”, a precizat Iurie Ușurelu.

În acest context, specialiștii îndeamnă fermierii să implementeze măsuri de conservare a apei. De asemenea, experții le recomandă agricultorilor cultivarea plantelor rezistente la secetă prin alegerea unor soiuri adaptate condițiilor climatice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agricultura #apa #seceta #umiditate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.