Politicianul din Găgăuzia Victor Petrov, consiliera pentru relații externe a bașcanului Găgăuziei – Maria Albot, administratorii televiziunilor lui Șor – Arina Corșicova și Dumitru Chitoroagă, președintele asociației „Scutul Poporului” Chiril Guzun și agentul FSB Dmitrii Miliutin sunt cele șase persoane sancționate de UE, fiind acuzate că au atentat la stabilitatea Moldovei.

Despre Chiril Guzun și asociația „Scutul Poporului, Consiliul UE scrie că ar fi participat la protestele organizate de către membrii Partidului Șor, scos în afara legii. Reprezentanții organizației ar fi incitat la violență, iar Guzun și soția sa mai sunt și membri ai partidului PACE, fondat de Gheorghe Cavcaliuc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dmitrii Militiun este responsabil, începând cu 2016, de acțiuni sub acoperire ale Kremlinului în stânga Nistrului. Totodată, conform Consiliului UE, agentul FSB este asociat cu Igor Chaika, la fel sancționat.

Lui Dumitru Chitoroagă și Arinei Corșicova li se incriminează legăturile cu Ilan Șor și dezinformarea. În decizia UE se arată că prin activitatea canalelor de televiziune conduse de ei este sprijinită subminarea statului.

În cazul Mariei Albot, se menționează că aceasta este una dintre persoanele de încredere ale lui Ilan Șor, fiind invocate și bănuieli despre implicare a ei în comiterea fraudei bancare.

#destabilizare #FSB #Moldova #sanctiuni #UE

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.