Completul de judecători al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), format din Tamara Chișca-Doneva, președintă a ședinței, Mariana Pitic și Ion Guzun, s-a expus pe contestațiile a cinci judecători împotriva deciziei Comisiei independente de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor. Este vorba de Vladislav Holban, Vitalie Stratan, Ion Chirtoaca, Stanislav Sorbalo și Veronica Cupcea.

Potrivit deciziei CSJ privind Holban Vladislav, a fost admisă acțiunea în contencios administrativ și anulată decizia Comisiei cu nr. 7 din 21 decembrie 2022 cu privire la candidatura acestuia, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Astfel, a fost dispusă reevaluarea.

„Se anulează decizia nr. 7 din 21 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Holban Vladislav, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Se dispune reevaluarea candidatului Holban Vladislav de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor”.

A fost admisă acțiunea în contencios administrativ înaintată de judecătorul Stratan Vitalie împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 5 din 09 decembrie 2022, fiind dispusă reluarea procedurii de evaluare a candidatului.

„Se anulează decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 5 din 09 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Vitalie Stratan. Se dispune reevaluarea candidatului Vitalie Stratan de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor”.

Potrivit deciziei CSJ privind Chirtoaca Ion, a fost admisă acțiunea în contencios administrativ și anulată decizia Comisiei cu nr. 19 din 20 ianuarie 2023, dispunându-se reluarea procedurii de evaluare a candidatului.

„Se anulează decizia Comisiei independente de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor nr. 19 din 20 ianuarie 2023 „privind candidatura lui Chirtoaca Ion, candidat la funcţia de membru în Consiliul Superior al Magistraturii”. Se dispune reevaluarea candidatului Ion Chirtoaca de către Comisia independentă de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor”.

Magistrații CSJ au admis și acțiunea în contencios administrativ înaintată de Sorbalo Stanislav împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 17 din 18 ianuarie 2023. Și aici a fost dispusă reluarea procedurii de evaluare a candidatului.

„Se anulează decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 17 din 18 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Stanislav Sorbalo. Se dispune reevaluarea candidatului Stanislav Sorbalo de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor”.

La fel, a fost admisă acțiunea în contencios administrativ înaintată de judecătoarea Cupcea Veronica împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 14 din 11 ianuarie 2023.

„Se anulează decizia nr. 14 din 11 ianuarie 2023 cu privire la candidatura Veronicăi Cupcea, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor şi Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor. Se dispune reevaluarea candidatei Veronica Cupcea de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor”.

Deciziile magistraților CSJ au fost făcute publice marți, 1 august 2023. Toate sunt irevocabile. În aceeași zi, au fost publicate și deciziile cu privire la contestațiile a doi procurori împotriva deciziei Comisiei independente de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

#contestatii #CSJ #integritate #judecatori

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.