Deficiențele ample de ordin structural și de guvernanță împiedică în continuare o îmbunătățire stabilă a nivelului de trai al cetățenilor Republicii Moldova. Cadrul de asigurare a supremației legii și de combatere a corupției rămân slabe. Cheltuielile publice sunt ineficiente și prost direcționate, iar infrastructura este inaccesibilă și de calitate proastă. Rata înaltă a emigrației, mai ales în rândul cetățenilor moldoveni calificați, limitează în continuare acumularea capitalului uman. Mediul de afaceri subdezvoltat limitează investițiile private și creșterea productivității. Despre toate astea scrie, potrivit IPN, într-un comunicat de presă al Fondului Monetar Internațional, în contextul aprobării raportului privind consultările cu Republica Moldova, prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI, pentru anul 2021, de către Consiliul de directori executivi al FMI.

În opinia FMI, perspectivele economice sunt periclitate în continuare de riscuri externe și interne. Cele externe vizează manifestarea unor consecințe mai severe sau mai îndelungate ale crizei energetice globale, o redresare a economiei globale mai slabă decât se anticipa, precum și impactul tensiunilor geopolitice care ar putea afecta fluxurile comerciale, de capital și de remiteri și ar putea complica elaborarea unor politici prudente. Pe plan intern, unele riscuri posibile ar fi cele provocate de noi valuri de infecții cu COVID-19 și de impactul negativ asupra situației financiare cauzat de creșterea repetată a ratei șomajului și închiderea afacerilor.

Fondul mai relevă că economia Republicii Moldova își revine după recesiunea economică puternică, cauzată de pandemia de COVID-19 și seceta din anul 2020. Totodată, progresul atins prin eforturi mari în ceea ce privește asigurarea transparenței acționariatului, conformarea proprietarilor cu criteriile de onorabilitate și competență, precum și o guvernanță de calitate a băncilor din Moldova a sporit reziliența sectorului financiar în fața crizei curente.

În altă ordine de idei, directorii executivi ai FMI au salutat angajamentul noilor autorități de a reduce vulnerabilitățile de guvernanță și de a obține un sprijin larg din partea partenerilor internaționali pentru a promova obiectivele de dezvoltare. Ei au susținut ideea că este necesar un set bun de politici pentru sprijinirea redresării economice și implementarea agendei de dezvoltare, asigurând în același timp sustenabilitatea bugetului și a datoriei de stat.

La fel cu referire la FMI, pe măsură ce economia se redresează, eforturile autorităților trebuie să se concentreze pe îmbunătățirea mobilizării veniturilor pe intern, sporirea eficienței cheltuielilor publice, reducerea cu fermitate a riscurilor bugetare generate de întreprinderile de stat și continuarea eforturilor de sporire a calității și transparenței bugetului. Astfel de măsuri vor fi vitale pentru asigurarea sustenabilității bugetului și datoriei de stat, precum și pentru implementarea agendei de dezvoltare.

Directorii executivi au încurajat Banca Națională a Moldovei (BNM) să ia în continuare o atitudine proactivă pentru asigurarea ancorării ferme a așteptărilor inflaționiste și au insistat pe acțiuni ferme pentru reducerea vulnerabilităților semnificative în sectorul financiar nebancar, consolidarea cadrului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului și realizarea recomandărilor din ultimul raport MONEYVAL. Este deosebit de important de asigurat un progres serios în procesul de recuperare a activelor fraudate.

Directorii executivi au mai subliniat că rămâne critică implementarea fermă a reformelor structurale pentru îmbunătățirea guvernanței și reducerea vulnerabilităților instituționale persistente de mai mult timp și largi ca amploare. Pe lângă eforturile continue de a reduce deficiențele din guvernanța sectorului bugetar și guvernanța BNM și din cadrul de supraveghere a sectorului financiar, directorii executivi au insistat și pe reforme în domeniul reglementării pieței, în special în sectorul energetic, în asigurarea supremației legii și în combaterea corupției. Astfel de măsuri, în opinia lor, vor stimula o creștere economică incluzivă și sustenabilă, în mare parte impulsionată de sectorul privat, și vor accelera convergența nivelului veniturilor din Republica Moldova cu cel din alte state comparabile din Europa.

#FMI #moldoveni #nivel de trai

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.