Pandemia de COVID-19 a generat numeroase provocări, atât în ceea ce priveşte vizionarea filmelor, cât şi în privinţa procedurilor de votare. Pentru a se asigura că integritatea acestui proces rămâne intactă, comitetul de selecţie preliminară pentru lungmetraj internaţional din cadrul AMPAS va vota printr-o procedură secretă, care va definitiva o listă scurtă de 15 filme provenind din ţări diferite, spre deosebire de anii precedenţi, când aceeaşi listă putea să includă cel mult 10 producţii cinematografice.

În anii precedenţi, votul preliminar se desfăşura în format fizic. În 2021, procesul va trebui să se desfăşoare într-un format virtual, care ridică o serie de îngrijorări suplimentare legate de securitatea procedurii. Ca urmare, Comitetul Executiv pentru film internaţional din cadrul AMPAS nu se va mai întruni pentru a extinde acea listă prin intermediul unor selecţii suplimentare. Consiliul de administraţie al AMPAS a aprobat aceste modificări în timpul unei şedinţe recente.

Din 2008, votul pentru secţiunea de lungmetraj internaţional din cadrul AMPAS se realiza la Los Angeles, în prezenţa reprezentanţilor companiei PricewaterhouseCoopers, care dezvăluiau apoi titlurile filmelor care au primit cele mai multe voturi, în cadrul unei întruniri cu uşile închise a Comitetului Executiv pentru lungmetraj internaţional.

În timpul unor dezbateri de multe ori aprinse, comitetul selecta apoi filmele care urmau să completeze lista scurtă, iar acele pelicule au devenit cunoscute în industria de divertisment sub sintagma „saves” („rezerve”). Filme precum „The Great Beauty”, despre care s-a zvonit îndelung că ar fi deţinut acest statut, nu au fost niciodată verificate de AMPAS pentru a se vedea dacă au fost „rezervate” de către acel comitet în anii trecuţi.

Această procedură a fost adoptată după ce lungmetrajul românesc „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, regizat de Cristian Mungiu, nu a fost selectat în 2008 pe lista scurtă a premiului Oscar pentru cel mai bun film străin, deşi câştigase prestigiosul trofeu Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes în anul precedent.

Noul regulament adoptat în ianuarie 2021 a eliminat „rezervele”, iar primele 15 filme care primesc cele mai multe voturi vor alcătui lista scurtă, ce va fi anunţată pe 9 februarie. Această listă a fost extinsă de la 10 filme care formau până acum lista scurtă. Noua procedură nu lasă astfel nicio „plasă de siguranţă” care ar putea să corecteze eventualele omisiuni apărute în timpul procesului preliminar de votare.

Spre deosebire de celelalte categorii de la Oscar, categoria „cel mai bun lungmetraj străin” nu are o ramură distinctă în cadrul AMPAS care să îi fie dedicată. Diverşi cineaşti şi profesionişti din discipline diferite alcătuiesc Comitetul Executiv, din care fac parte mai multe nume sonore, precum Susanne Bier şi Larry Karaszewski. Comitetul Executiv pentru lungmetraj internaţional este responsabil pentru gestionarea regulamentelor din această categorie şi pentru a determina eligibilitatea filmelor propuse spre nominalizare.

Numărul filmelor candidate este mare în acest an, iar printre ele se află propunerile Danemarcei („Another Round”), Franţei („Two of Us”) şi Mexicului („I’m No Longer Here”). Propunerea României pentru o nominalizare la premiul Oscar la categoria „cel mai bun lungmetraj” este documentarul „colectiv”, regizat de Alexander Nanau.

După înregistrarea unui număr record de 93 de propuneri în această secţiune a AMPAS, membrii care s-au înscris pentru a vota lista scurtă la categoria „cel mai bun lungmetraj internaţional” vor putea să facă acest lucru în perioada 1-5 februarie. Lista scurtă va fi anunţată pe 9 februarie.

Nominalizările la premiile Oscar din 2021 vor fi anunţate pe 15 martie, iar cea de-a 93-a gală de decernare a premiilor Oscar va avea loc pe 25 aprilie.

#Oscar

Antrenorul şi coregraful francez Benoit Richaud a fost nevoit să poarte echipamente diferite pentru fiecare patinator care a intrat pe gheaţă la Jocurile Olimpice pentru că antrenează 16 patinatori reprezentând 13 țări. Șapte dintre ei au concurat în programul scurt masculin, scrie antena3.ro.

Coregraful a fost nevoit să schimba culorile, steagurile, echipele și sportivii. În tribunele olimpice, în timpul competițiilor de patinaj artistic, antrenorul și coregraful francez Benoit Richaud, în vârstă de 38 de ani, poartă echipamentul Franței. Dar câteva secunde mai târziu, poartă jacheta Georgiei, asta pentru că a avut doi sportivi care au concurat unul după altul, relatează La Repubblica.

A fost ușor când Max Naumov a intrat pe pistă, al doilea în program, deoarece următorul său atlet, canadianul Stephen Gogolev, era al șaptelea. A fost mult mai complicat să schimbe hainele în cazul sportivului francez Adam Siao Him Fa și a georgianului Nika Egadze, care terminaseră pe locurile 25 și 26, așa că Richaud nu a trebuit doar să-și schimbe jachetele, ci a fost şi o cursă contra cronometru. Iar 15 minute mai târziu, avea jacheta canadiană pentru Gogolev.

„Este întotdeauna o provocare foarte mare. Când sunt una după alta, este foarte, foarte dificil. Lumea mă ia peste picior pentru că de obicei port negru. De obicei, pun totul în vestiarul patinatorilor. Nu este permis, dar sunt foarte prietenoși și mă lasă să o fac. Dacă uneori nu am voie, avem întotdeauna un lider de echipă sau managerul echipei naționale care ține jachetele și mi le dă”, a explicat Benoit Richaud.

Richaud este printre cei mai respectați ca antrenor și coregraf: în 2024, a fost numit Cel Mai Bun Coregraf de Patinaj Artistic, premiu pentru care a fost nominalizat și în 2025. Dintre cei cinci patinatori din finala masculină de duminică, doi sunt antrenați de el.

Imaginile în care coregraful îşi schimbă jacheta în grabă de mai multe ori în cadrul competiţiilor au devenit virale pe reţelele sociale oferindu-i acesta mai multă popularitate decât campionilor pe care îi antrenează.