Autoritățile ucrainene au redeschis 13 zone de plajă din Odesa, după ce acestea au fost verificate și declarate conforme cu cerințele de siguranță impuse în contextul războiului, transmite mediafax.ro.

Anunțul a fost făcut joi, 11 iunie curent, de guvernatorul regiunii Odesa, Ivan Kiper, care a precizat că decizia a fost luată după mai multe verificări efectuate împreună cu armata ucraineană.

„Primele 13 zone de plajă au fost recunoscute ca fiind conforme cu cerințele de siguranță stabilite”, a transmis oficialul, citat de Interfax-Ukraine.

Arkadia, printre plajele redeschise

Printre locațiile redeschise se numără Arkadia, cea mai cunoscută plajă din Odesa și unul dintre principalele centre de agrement ale orașului, cu numeroase hoteluri, restaurante și cluburi. Au primit undă verde pentru accesul publicului și Zolotîi Bereh („Plaja de Aur”), situată în sudul orașului, Delfin și Chaika, două dintre cele mai frecventate plaje urbane ale Odesei, dar și Kurortnîi, o zonă de litoral folosită în mod tradițional pentru recreere și tratamente balneare.

De asemenea, pe lista aprobată de autorități figurează plaja municipală destinată persoanelor cu dizabilități și plaja incluzivă „Bez Mezh” („Fără limite”), amenajată pentru a fi accesibilă persoanelor cu nevoi speciale.

Dotate cu adăposturi antiaeriene

Potrivit lui Kiper, înainte de redeschidere autoritățile s-au asigurat că plajele dispun de măsurile necesare de siguranță, inclusiv acces la adăposturi și servicii de salvare.

Oficialul a precizat că lista plajelor considerate sigure ar putea fi extinsă după noi controale.

„Bucurați-vă de timpul petrecut la plajă, dar rămâneți atenți la alertele aeriene și la recomandările serviciilor de urgență”, a transmis acesta.

Litoralul, afectat de război

Accesul la multe dintre plajele de pe litoralul ucrainean al Mării Negre după invazia rusă din februarie 2022, din cauza riscului reprezentat de atacuri cu rachete, minele marine sau drone.

Primele porțiuni de litoral au fost redeschise în august 2023, după ce zonele respective au fost verificate și deminate. Autoritățile au instalat bariere de protecție împotriva minelor și au asigurat accesul rapid la adăposturi în cazul alertelor aeriene.

Odesa continuă să fie ținta unor atacuri rusești. La începutul lunii mai, drone rusești au lovit infrastructură portuară din regiune, iar mai multe clădiri de locuințe din oraș au fost avariate. În urma bombardamentelor, autoritățile ucrainene au raportat și răniți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#litoral #mare #Odesa #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.