Ministerul Apărării din Lituania a inaugurat prima dintr-o serie de nouă școli care vor fi amplasate de-a lungul graniței cu Rusia, unde atât copiii de la 10 ani, cât și adulții vor învăța să piloteze, să asambleze și să programeze drone, transmite Reuters.

„Este vorba de dezvoltarea capacităţilor de apărare militară, un obiectiv pe care Lituania îl ia foarte în serios, datorită apropierii sale de Rusia şi Belarus”, a declarat viceministrul apărării, Tomas Godliauskas, citat de News.ro.

La unitatea inaugurată în orașul Taurage, situat la 20 de kilometri de enclava rusă Kaliningrad, cursanții au început cu antrenamente virtuale pe computer, iar apoi vor trece la pilotarea dronelor FPV (cu vedere individuală), quadricopterelor și monoposturilor, a explicat profesorul Mindaugas Tamosaitis. „Copiii sunt entuziaști”, a spus acesta pentru Reuters, precizând că, la exerciții, unii elevi învățau inclusiv cum să prăbușească intenționat o mini-dronă la sol.

Inițiativa vine într-un context regional tensionat. Lituania, stat membru NATO, a cerut alianței să își consolideze apărarea aeriană după ce două drone rusești au căzut pe teritoriul său în vară, după ce au traversat granița dinspre Belarus. În paralel, Statele Unite au informat țările baltice că intenționează să reducă finanțarea unor programe de securitate în zona flancului estic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vinerea trecută, NATO a anunțat noi planuri de consolidare a apărării pe flancul estic al Europei, la două zile după ce Polonia a doborât drone care îi încălcaseră spațiul aerian – prima acțiune de acest fel cunoscută a unui stat aliat de la declanșarea războiului Rusiei în Ucraina.

În mai 2025, Lituania a anunțat că va aloca 1,1 miliarde de euro pentru a-și fortifica frontiera cu Rusia și Belarus, inclusiv prin instalarea de mine antitanc. Inițiative similare au fost anunțate și de Letonia și Estonia, alte două foste republici sovietice.

#drone #Lituania #scoala

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a anunţat luni seară că Iranul aşteaptă un răspuns din partea SUA în urma unor noi discuţii indirecte desfăşurate prin intermediul mediatorilor qatarezi la New York pentru a ajunge la un acord care să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu şi care să permită mai întâi redeschiderea Strâmtorii Ormuz. O propunere iraniană anterioară a fost respinsă de preşedintele american Donald Trump.

Mediatorii qatarezi „au prezentat idei şi le-am discutat. Ei trebuie să abordeze din nou problema cu partea americană, după care răspunsul final din partea Statelor Unite ne va fi transmis prin intermediul mediatorului qatarez”, a explicat ministrul Araghchi, într-un interviu acordat agenţiei iraniene Irna la New York, unde el a venit pentru a participa la Adunarea Generală a ONU, potrivit AFP și EFE, preluate de Agerpres.

„Atenţia se concentrează în prezent numai pe Strâmtoarea Ormuz, iar redeschiderea acesteia este condiţionată de respectarea unor cerinţe pe care noi le-am comunicat celeilalte părţi”, a precizat ministrul iranian.

Qatarul estimează că răspunsul din partea SUA ar putea veni chiar în cursul zilei de marţi, după care „la Teheran va fi luată o decizie în funcţie de acesta”, a adăugat şeful diplomaţiei iraniene.

Anterior, Iranul a propus Statelor Unite un plan de redeschidere a Strâmtorii Ormuz în termen de şapte zile şi de reluarea a negocierilor asupra programului nuclear iranian, în schimbul ridicării de către SUA a blocadei navale impuse porturilor iraniene, suspendării sancţiunilor asupra petrolului iranian şi restabilirii armistiţiului, propunere ce a fost însă respinsă de preşedintele american Donald Trump.

Războiul pe care Statele Unite şi Israelul l-au lansat împotriva Iranului intră în a opta lună şi procesul de soluţionare se află în impas, cu sancţiuni americane intensificate şi atacuri ocazionale ale Teheranului împotriva petrolierelor în Strâmtoarea Ormuz.

Un acord provizoriu semnat în iunie, între timp eşuat, a permis atunci pentru o scurtă perioadă redeschiderea acestei strâmtori şi relaxarea sancţiunilor împotriva Iranului, înţelegere ce ar fi trebuit urmată de negocieri suplimentare timp de 60 de zile care să conducă la un acord final pentru soluţionarea chestiunilor cele mai conflictuale, mai ales sancţiunile impuse Iranului şi dosarul nuclear iranian, acesta din urmă privind în special neutralizarea stocului de uraniu îmbogăţit al Teheranului.