Ministerul Apărării din Lituania a inaugurat prima dintr-o serie de nouă școli care vor fi amplasate de-a lungul graniței cu Rusia, unde atât copiii de la 10 ani, cât și adulții vor învăța să piloteze, să asambleze și să programeze drone, transmite Reuters.

„Este vorba de dezvoltarea capacităţilor de apărare militară, un obiectiv pe care Lituania îl ia foarte în serios, datorită apropierii sale de Rusia şi Belarus”, a declarat viceministrul apărării, Tomas Godliauskas, citat de News.ro.

La unitatea inaugurată în orașul Taurage, situat la 20 de kilometri de enclava rusă Kaliningrad, cursanții au început cu antrenamente virtuale pe computer, iar apoi vor trece la pilotarea dronelor FPV (cu vedere individuală), quadricopterelor și monoposturilor, a explicat profesorul Mindaugas Tamosaitis. „Copiii sunt entuziaști”, a spus acesta pentru Reuters, precizând că, la exerciții, unii elevi învățau inclusiv cum să prăbușească intenționat o mini-dronă la sol.

Inițiativa vine într-un context regional tensionat. Lituania, stat membru NATO, a cerut alianței să își consolideze apărarea aeriană după ce două drone rusești au căzut pe teritoriul său în vară, după ce au traversat granița dinspre Belarus. În paralel, Statele Unite au informat țările baltice că intenționează să reducă finanțarea unor programe de securitate în zona flancului estic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vinerea trecută, NATO a anunțat noi planuri de consolidare a apărării pe flancul estic al Europei, la două zile după ce Polonia a doborât drone care îi încălcaseră spațiul aerian – prima acțiune de acest fel cunoscută a unui stat aliat de la declanșarea războiului Rusiei în Ucraina.

În mai 2025, Lituania a anunțat că va aloca 1,1 miliarde de euro pentru a-și fortifica frontiera cu Rusia și Belarus, inclusiv prin instalarea de mine antitanc. Inițiative similare au fost anunțate și de Letonia și Estonia, alte două foste republici sovietice.

#drone #Lituania #scoala

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.