Președintele Lituaniei a declarat că țara sa este dispusă să oprească importul de petrol și gaze rusești. Avertismentul său vine în timp ce Rusia continuă să atace Ucraina, scrie BBC.

„Ar crea unele probleme, dar acele probleme nu ar fi critice”, a spus președintele Gitanas Nauseda despre orice decizie de a întrerupe aprovizionarea cu gaz și petrol din Rusia.

Amintim că, anterior, Statele Unite ale Americii au interzis importul de petrol și gaz natural din Federația Rusă. Între timp, Marea Britanie a declarat că le va elimina treptat până la sfârșitul acestui an, iar UE își propune să facă Europa independentă de combustibilii fosili ruși până în 2030.

În ceea ce privește Lituania, președintele țării a spus: „Desigur, depinde de timp: de cât timp avem nevoie să ne adaptăm [la reducerea importurilor rusești]. „Dar aș spune cu alte cuvinte: suntem mai pregătiți pentru o astfel de reducere a resurselor energetice rusești decât multe alte țări din UE”.

Conform datelor, aproximativ 63% din importurile Lituaniei în 2019 au provenit din Rusia. Președintele Nauseda a spus, totuși, că această cifră este acum mai mică, deoarece rafinăria de petrol de la Mazeikiai, a optat să nu cumpere țiței din Rusia.

Pe lângă petrol, Lituania a lucrat, în ultimul deceniu, pentru a-și reduce dependența de Rusia de gazele naturale – inclusiv prin deschiderea propriului terminal GNL numit Independență.

Independența electrică, totuși, este încă o lucrare în curs, a spus președintele Nauseda.

„Suntem în continuare conectați cu așa-numitul sistem Brell al fostei Uniuni Sovietice și această conexiune nu permite trecerea la diferite sisteme [europene] [în prezent].

Cu toate acestea, el a spus că procesul de schimbare a Lituaniei de la Brell „va fi finalizat în 2025”.

„Acum vom încerca să accelerăm acest proces pentru a ne deconecta mai repede”, a adăugat el.

Președintele Nauseda a recunoscut, de asemenea, îngrijorarea continuă, inclusiv din partea președintelui Ucrainei cu privire la faptul că națiunile baltice – inclusiv Lituania – ar putea fi următoarea țintă pentru președintele rus Vladimir Putin.

„Din păcate, acest lucru este adevărat. Din moment ce Putin a declarat că cea mai mare tragedie a secolului al XX-lea a fost prăbușirea Uniunii Sovietice, a avut în vedere țările baltice, pentru că și ele sunt o parte consistentă a Uniunii Sovietice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaze naturale #import #Lituania #petrol

Europa riscă să intre într-o nouă perioadă de turbulențe pe piața gazelor naturale, după ce meteorologii au identificat semnele unui fenomen atmosferic neobișnuit, care ar putea aduce un val puternic de frig și o reducere simultană a producției de energie eoliană. Avertismentul vine într-un moment delicat, în care depozitele europene de gaze sunt umplute la doar 74%, cel mai redus nivel pentru această perioadă a anului de la criza energetică din 2022, relatează Bloomberg, transmite BANI.MD.

Potrivit datelor Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, deasupra Arcticii se conturează un fenomen cunoscut drept încălzire stratosferică bruscă. Acesta presupune creșterea rapidă a temperaturilor în stratosfera polară, ceea ce poate slăbi sau chiar inversa vânturile puternice care mențin aerul rece în apropierea Polului Nord.

În anumite condiții, fenomenul poate destabiliza vortexul polar și favoriza pătrunderea maselor de aer arctic spre Europa, provocând scăderi accentuate ale temperaturilor. Meteorologii avertizează însă că amploarea și localizarea efectelor rămân incerte.

Problema pentru piața energetică europeană este că un asemenea episod ar putea produce două efecte simultane: creșterea consumului de gaze pentru încălzirea locuințelor și diminuarea vitezei vântului, ceea ce ar reduce producția centralelor eoliene. Deficitul de electricitate ar trebui compensat inclusiv prin funcționarea mai intensă a centralelor pe gaze naturale.

Calculele BloombergNEF arată că o singură săptămână de frig sever ar putea anula practic întregul surplus de gaze acumulat în depozitele europene pe parcursul lunii octombrie.

Concret, dacă în perioada 2–8 decembrie temperaturile medii vor coborî cu 5 grade Celsius sub media ultimilor zece ani, consumul suplimentar pentru încălzire în nord-vestul Europei, Italia, Spania și Austria ar putea crește cu aproximativ 1,1 miliarde de metri cubi.

În scenariul în care această cerere suplimentară va fi acoperită integral din depozite, gradul de umplere a acestora ar putea coborî la numai 15,5% până la sfârșitul lunii martie 2027, comparativ cu aproximativ 17% într-un scenariu cu temperaturi normale.

Un asemenea nivel ar plasa rezervele europene la doar 0,5 puncte procentuale peste pragul minim estimat de BloombergNEF, sub care ar putea fi necesară utilizarea gazelor considerate rezerve strategice.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Europa a intrat în sezonul rece cu stocuri semnificativ mai mici decât în anii precedenți. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, nivelurile reduse ale rezervelor ar putea menține presiunea asupra piețelor internaționale ale gazelor inclusiv în 2027.

Un val prelungit de frig, combinat cu producția redusă de energie eoliană, ar putea obliga statele europene să intensifice importurile de gaze naturale lichefiate (GNL), într-o perioadă în care aprovizionarea mondială rămâne vulnerabilă.

Pentru Republica Moldova, evoluțiile de pe piața europeană sunt importante deoarece prețurile angro ale gazelor influențează costurile de achiziție ale furnizorilor. O eventuală scumpire pe piețele regionale ar putea exercita presiuni suplimentare asupra costurilor de aprovizionare, fără a însemna automat o majorare a tarifelor pentru consumatori.