Prim-ministra Republicii Lituania, Ingrida Šimonytė, întreprinde astăzi, 10 decembrie, o vizită oficială la Chișinău. După un șir de discuții, axate pe agenda bilaterală a celor două state, premiera Republicii Moldova, Natalia Gavrilița și omoloaga sa au susținut un briefing de presă.

Pentru început, șefa Guvernului, a mulțumit Lituaniei pentru lotul de 26.500 de doze de vaccin AstraZeneca, oferit de guvernul Lituaniei în vara acestui an. La fel, Gavriliță a subliniat contribuția substanțială a Lituaniei prin proiectele implementate în țara noastră în ultimii 4 ani.

„Vreau să aduc mulțumiri Guvernului Lituaniei pentru lotul de 26.500 de doze de vaccin anti-covid, oferite prin intermediul mecanismului UE de protecție civilă. De asemenea, ne exprimăm recunoștința pentru menținerea Republicii Molodva în lista statelor prioritare de asistență pentru dezvoltare oferită de Lituania și sprijinul continuu de care beneficiază Moldova în implementarea reformelor structurale la nivel național.

În anii 2006 – 2020, Ministerul de Externe Lituanian a finanțat implementarea a peste 140 de proiecte în Republica Moldova care au contribuit direct la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Pentru anul 2021 Ministerul de Externe a Lituaniei a aprobat deja cinci proiecte bilaterale de asistență pentru dezvoltare. Aceste proiecte vor contribui la consolidarea societății civile din Republica Moldova și rezistența societății la dezinformare”, a spus Natalia Gavrilița.

Cele două șefe ale Guvernelor au asistat la semnarea Memorandumului dintre Ministerul de Externe a Republicii Lituania și Ministerul Afacerilor Interne și Integrării Europene a Republica Moldova. Conform documentului, Lituania urmează să acorde Republicii Molodova 350.000 de euro. Natalia Gavrilița a specificat că acest memorandum va contribui la consolidarea capacității instituționale și de guvernare în Republica Moldova. Semnarea acestui memorandum este doar una din șirul de acțiuni de pe agenda bilaterală de cooperate molo-lituaniană.

Printre reușite, premiera Natalia Gavrilita a menționat Acordul între cele două guverne privind conversiunea și recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere, semnat pe 7 octombrie la Vilnius. La final, Gavrilița și-a exprimat încrederea privind valorificarea potențialului de cooperare economică molo-lituaniană, specificând că îndată ce situația pandemică se va calma, la Chișinău va fi organizată o misiune a oamenilor de afaceri.

#Guvernul Chicu #Guvernul Lituaniei #Guvernul Republicii Moldova #Ingrida Šimonytė #Natalia Gavrilita

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, pune protestele recente din regiunea transnistreană în contextul alegerilor din Federația Rusă. Declarația a fost făcută în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, la Parlament.

„Eu, sincer, le leg în contextul alegerilor, așa-numitele alegeri din Federația Rusă, care încep mâine și până duminică”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit șefului Legislativului, protestele ar putea fi legate de încercarea administrației de facto de la Tiraspol de a demonstra că este activă și preocupată de situația din regiune.

„Așa-numitele autorități, probabil, trebuie să arate un pic de bravadă, să fie active, da, nu sunt indiferente și așa mai departe”, a spus Grosu.

În același timp, președintele Parlamentului susține că protestele nu afectează procesul de reintegrare a țării: „În rest, procesul de reintegrare merge, este ireversibil și deciziile au fost corecte”.

Mai multe proteste au avut loc, în această săptămână, la Bender. Oamenii au venit cu pancarte pe care scrie „Nu genocidului poporului transnistrean”, „Transnistria este un stat autosuficient” și „Operațiunea de menținere a păcii pe Nistru trebuie să continue”. Manifestanții se opun măsurilor economice aplicate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova companiilor din regiune. Aceștia susțin că întreprinderile din stânga Nistrului ar fi pierdut aproximativ 32 de milioane de dolari în ultimii trei ani din cauza taxelor vamale aplicate de Chișinău.

Rusia va organiza începând de vineri, 18 septembrie, timp de trei zile, alegeri legislative. Alegerile parlamentare vor fi primele de la lansarea ofensivei ruse în februarie 2022 și abia al doilea scrutin la nivel național după alegerile prezidențiale din 2024, în urma cărora Vladimir Putin a fost reales.