Livia Mitrofan: Dacă atâta timp vorbim de corupția în sistemul judecătoresc, dar nu avem probe poate ea nici nu există

În Moldova există o mulțime de instituții care ar trebui să combată corupția din sistemul judecătoresc: MAI, CNA, PG, PA, ANI care examinează integritatea judecătorilor. De ce dacă există acte de corupție în sistemul judecătoresc, acestea nu sunt probate. Dacă suntem corupți, acest lucru trebuie să fie probat, altfel apare întrebarea poate nici nu există corupție în justiție”. Astfel a comentat criticile la adresa judecătorilor, lansate la 24 ianuarie, curent, de către premierul Dorin Recean, președinta intermară a Judecătoriei Chișinău, Livia Mitrofan, informează jurnal.md.

„Toate aceste expuneri îi influențează nu numai pe colegii mei, dar și sistemul judecătoresc în general. Voi zice ce am zis și în cadrul ședinței CSS, de mai mult timp auzim despre corupția din sistemul judecătoresc, despre necesitatea reformelor, dar dacă suntem într-un stat de drept și avem organe care investighează acțiunile de corupție și avem principiul nevinovăției, cred că și politicienii, jurnaliștii, societatea trebuie să înțeleagă aceste noțiuni și să respecte puterea judecătoreasă. Dacă atâta timp vorbim de corupția în sistemul judecătoresc, dar nu avem probe, nu avem dosare, poate ea nici nu există”, a spus Livia Mitrofan.

Întrebată de moderatorul emisiuni dacă într-adevăr crede că nu există corupție în justiție, șefa interimară a instanței a zis că atât timp cât nu vede probe îi apare această întrebare dacă există sau nu.

„Într-un stat de drept e normal ca corupția să fie probată și persoana bănuită de acte de corupție să aibă parte de un proces echitabil. (…) Avem atâtea instituții care se ocupă de corupția din sistemul judecătoresc MAI, CNA, PG, PA, ANI, atunci de ce noi trebuie să ne justificăm permanent că nu suntem corupți. Dacă suntem corupți, acest lucru trebuie să fie probat”, a mai spus Mitrofan.

Amintim că premierul Dorin Recean a criticat la 24 ianuarie două decizii judecătorești și anume, decizia luată de magistrata Angela Catană privind rolul BNM în furtul bancar, precum și cea a judecătoarei Ludmila Beșliu care a comasat un dosar al lui Plahotniuc cu cel al „fraudei bancare”.

„Judecătoarea Angela Catană a decis că BNM este „civilmente responsabilă” în dosarul „frauda bancară”, acolo unde procurorii învinuiesc factorii de decizie din Banca Națională, care au admis și au contribuit la furtul miliardului. O să explic ce înseamnă „civilmente responsabilă”. Asta înseamnă că Ion fură de la Vasile. Vasile se adresează în justiție, iar justiția dispune – nu Ion să recupereze prejudiciul lui Vasile, dar familia lui Vasile să recupereze prejudiciul. Și asta este complet inacceptabil într-o societate normală. Mai avem judecătoarea Ludmila Beșliu care a decis că dosarul unui inculpat pe „furtul miliardului”, și anume Plahotniuc, trebuie să fie comasat la un dosar mai mare. Știți cum era anterior, haideți să dăm tot la colhoz, că la colhoz se fură și nimeni nu este responsabil. Or, intenția era ca toate aceste procese să deruleze la nesfârșit”, a declarat atunci șeful executivului.

#sistemul judecătoresc #coruptie

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.