Liderul separatist Vadim Krasnoselski a anunțat în cadrul unui briefing de presă, după vizita sa recentă la Moscova, că livrările de gaz rusesc către Transnistria vor fi reluate în viitorul apropiat. Potrivit acestuia, „nu mai este mult de așteptat” până când gazul va ajunge în regiune, scrie bani.md

Gazul rusesc va fi furnizat ca ajutor umanitar, în cantitățile necesare pentru consumul populației din Transnistria, pentru sectorul termic și pentru întreprinderile industriale ale regiunii. Krasnoselskii a refuzat să spună care va fi ruta de aprovizionare cu gaz rusesc.

Krasnoselski a subliniat că discuțiile au fost purtate la nivelul Ministerului Energiei al Federației Ruse și că inițiativa a fost una comună cu autoritățile ruse. Aceasta reprezintă un pas semnificativ în asigurarea necesităților energetice ale regiunii transnistrene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, începând cu 1 ianuarie 2025, Gazprom nu mai livrează gaz în stânga Nistrului, justificând decizia prin expirarea acordului de tranzit prin Ucraina. Autoritățile din Republica Moldova au punctat că furnizările puteau fi făcute prin conduct Turkstream, ocolind țara vecină.

#gaz #Rusia #Tiraspol

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.