Loteria Națională a Moldovei (LNM) a primit titlul de ”Cea mai dinamică loterie națională din Europa în 2022”. Disctincția a fost oferită la ”Casino Inside Gala Awards”, desfășurată la București la sfârșitul anului trecut. Evenimentul a reunit cele mai importante companii de specialitate din România.

”Impactul schimbării administrației acestei societăți în 2020 și orientării acesteia la obiectivele Guvernului Republicii Moldova a condus la creșterea semnificativă, de cca 1000%, a rezultatului financiar net obținut în anul 2021, comparativ cu anul precedent. Actualmente, Loteria Națională a Moldovei este cea mai rentabilă Societate cu capital de stat din Republica Moldova”, se menționează în comunicatul organizatorului Galei.

Potrivit datelor Agenției Proprietății Publice (APP), citate de mold-street.com, în anul 2021 profitul net al societății pe acțiuni Loteria Națională a Moldovei a constituit circa 105 milioane lei, în timp ce în 2020 întreprinderea înregistra pierderi de 10,4 milioane lei. Acesta este cel mai mare profit înregistrat de Loteria Națională a Moldovei (LNM) și s-a datorat activităților de loterie și pariuri sportive și blocării site-urilor de gambling de peste hotare. Conform deciziei APP, care reprezintă statul în calitate de unic fondator al SA Loteria Națională a Moldovei, din acest profit s-au achitat dividende în valoare 50%. Astfel, în bugetul public național au fost transferate 52,52 milioane lei în calitate de dividende. Totodată LNM susține că în calitate de impozit pe venit a fost achitată suma de 15 milioane lei, iar sub formă de alte impozite și taxe în bugetul public național au fost achitate 64,5 milioane lei.

Deocamdată nu au fost anunțate rezultatele economice pentru 2022. Solicitat de Ziarul Național, Plamen Milanov, directorul NGM Company, partenerul privat care asigură partea leului din veniturile LNM, a precizat că a majorat, anul trecut, cu aproximativ 80% veniturile statului din activitățile de care este responsabil.

„Datorită majorării investițiilor partenerului privat în desfășurarea activităților de loterie și pariuri sportive, dar și unui dialog mai eficient cu partenerul public, statul a obținut, sub formă de cota-parte și impozite, venituri considerabil mai mari decât în 2021”, a precizat Plamen Milanov, fără a oferi, însă cifre exacte, pe motiv că astfel de date trebuie să fie făcute publice de LNM și APP.

Totuși, directorul NGM a accentuat că statul poate obține din jocurile de noroc cu risc social scăzut peste 300 de milioane de lei pe an, dacă va spori eforturile de combatere a gamblingului ilegal.

#dinamica #Europa #Loteria Nationala #Republica Moldova

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.