„Localitățile care demonstrează că sunt susținătoare ale integrării UE trebuie să primeacă bani UE. Cele care nu, o să primească doar de la bugetul de stat. Trebuie să fie o diferență”. Declarația aparține președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, și a fost făcută luni seara, 13 noiembrie curent, la emisiunea „La 360 de grade” de la postul public radio, când a fost solicitată să comenteze rezultatele preliminare ale alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023.

„Provocarea pentru autorități a fost să nu permită influențele externe și chiar dacă nu cred că au reușit să oprească toți banii externi, au reușit să oprească o invazie majoră a intereselor Rusiei și a unor bani ruși murdari. Noi ne dorim alegeri libere, cetățeanul conștient să aleagă, dar nu punând 1000 de lei în buzunar. Viitorul nostru nu este 1000 de lei, viitorul nostru este pacea pe care o putem asigura într-o lume liberă, în UE, cu investiții în diverse domenii. Nu putem să ne uităm la votul nostru ca la niște bani”, a declarat Maia Sandu.

În următoarea ordine de idei, șefa statului și-a exprimat părerea că localitățile în care localnicii au demonstrat că sunt susținători ai integrării UE merită să primească bani europeni, iar în cele în care nu – atunci doar cei distribuiți conform bugetului de stat. „Trebuie să fie o diferență”, a punctat oficiala.

„Banii UE vin din partea plătitorilor de taxe, oamenii ceia, pe lângă faptul că plătesc pentru localitățile lor, ne oferă și nouă”, a adăugat ea.

Expres despre rezultatul alegerilor obținut de guvernarea PAS, Maia Sandu a spus în felul următor: „Niciodată nu poți să fii mulțumit, întotdeauna se poate lucra mai mult, dar eu respect votul cetățenilor. Totuși a fost un vot care reconfirmă sprijinul pentru integrare UE”.

Alegerile locale generale, în presa din lume: Partidul Maiei Sandu a pierdut alegerile în localitatea sa natală

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri locale generale #bani UE #Maia Sandu

August Hanning, fostul șef al Serviciului Federal de Informații al Germaniei (BND), a fost arestat marți, 6 octombrie, sub suspiciunea că ar fi transmis secrete de stat unui serviciu de informații străin, a anunțat Parchetul Federal german.

Hanning, în vârstă de 80 de ani, a condus BND, serviciul german de informații externe, între 1998 și 2005. Procurorii îl suspectează de spionaj în detrimentul Germaniei, divulgarea de secrete de stat, tentativă de trădare și alte fapte de spionaj, scrie mediafax.ro.

Fostul șef al BND, suspectat că a transmis secrete de stat

August Hanning a fost reținut în districtul Bad Tölz-Wolfratshausen, în sudul Germaniei. În același timp, autoritățile l-au arestat și pe un fost colaborator al său, identificat de procurori drept Manfred D., în orașul Steinfurt, din vestul țării.

Manfred D. este acuzat că l-ar fi ajutat pe Hanning în comiterea tentativei de trădare și a actelor de spionaj.

Ines Peterson, purtătoare de cuvânt a Parchetului Federal, a declarat pentru postul german RTL că, într-unul dintre cazuri, Hanning este suspectat că a folosit informații clasificate pentru a pregăti o analiză destinată unui angajat al unui serviciu de informații străin.

Într-un alt caz, el ar fi transmis informații în urma unui schimb amplu de date cu un reprezentant al unui alt serviciu de informații.

Autoritățile germane nu au precizat pentru ce stat sau pentru ce servicii de informații ar fi fost furnizate informațiile clasificate.

Aproape 2.000 de documente ale BND ar fi ajuns la fostul șef al serviciului

Potrivit procurorilor, Manfred D. a lucrat ca șef de cabinet al lui Hanning și ulterior a ocupat aceeași funcție pentru mai mulți dintre succesorii acestuia la conducerea BND, în perioada 2012-2026.

Poziția îi oferea acces la informații confidențiale. Anchetatorii suspectează că cei doi au convenit, în 2010, ca Manfred D. să îi transmită în mod constant lui Hanning informații provenite din BND, în schimbul unor sume de bani.

Conform anchetei, fostul colaborator i-ar fi furnizat lui Hanning aproximativ 2.000 de documente de-a lungul anilor. Multe dintre acestea conțineau informații clasificate destinate exclusiv utilizării interne de către serviciul german de informații, inclusiv pentru informări ale conducerii.

Hanning ar fi folosit informațiile în activitatea sa privată de consultanță. Potrivit procurorilor, Manfred D. i-ar fi transmis informații clasificate până în iunie 2022.

Locuințele celor doi suspecți au fost percheziționate marți.

Ancheta privind fostul șef al BND a pornit de la un caz de răpire

Investigația care a dus la arestările de marți are legătură cu un alt dosar, privind răpirea copiilor unei femei de afaceri din Hamburg, Christina Block, de la fostul ei soț, în Danemarca, în ianuarie 2024.

Anchetatorii au descoperit informații relevante în urma unei percheziții efectuate la locuința lui Hanning în cadrul acelei investigații.

Potrivit autorităților germane, Hanning și un fost oficial pensionat al Poliției Criminale din Hamburg sunt suspectați că, în 2022, ar fi acceptat un contract pentru răpirea copiilor lui Block, în perioada în care ocupau funcții de conducere într-o companie de securitate.

Cazul a atras o atenție considerabilă în Germania, inclusiv din partea presei tabloide, în contextul unui conflict juridic privind custodia copiilor.

Un parlamentar german cere o anchetă rapidă

Konstantin von Notz, parlamentar al partidului Verzilor și membru al comisiei Bundestagului care supraveghează serviciile de informații, a cerut o anchetă rapidă și completă.

„Ne așteptăm la o anchetă rapidă și amănunțită asupra acuzațiilor grave formulate împotriva fostului șef al BND, Hanning”, a declarat von Notz pentru Spiegel Online.

Parlamentarul a invocat, de asemenea, preocupări mai vechi privind activitățile de lobby și consultanță ale foștilor oficiali germani care au avut acces la informații clasificate. El a susținut interzicerea activităților de consultanță privată pentru foștii oficiali care au deținut autorizații de securitate.

Ancheta privind August Hanning și Manfred D. este în desfășurare, iar autoritățile germane nu au dezvăluit identitatea serviciului de informații străin despre care susțin că ar fi primit informațiile clasificate.