Astăzi, prima femeie președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, își sărbătorește jubileul de 50 de ani. Este o zi importantă nu doar pentru familia Sandu, dar și pentru locuitorii din Risipeni, satul în care s-a născut și a copilărit șefa statului, relatează nordnews.md

Maia Sandu s-a născut în familia lui Grigore și a Emiliei Sandu. De la părinți și rude a învățat ce înseamnă vocație, dăruire și sacrificiu în numele adevărului. Maria Sandu, mătușa președintei, spune că această zi este importantă pentru toată familia, așa că și-a felicitat nepoata dis-de-dimineață.

,,A apărut pe lume fetița asta, care peste 50 de ani a ajuns ea ca să fie președinta noastră”, a spus Maria Sandu, mătușa Maiei Sandu.

Era mică, dar voinică, povestește mătușa președintei, care are doar cuvinte de laudă pentru nepoata sa.

,,Era cuminte, asculta, memoriza foarte repede. Era o fetiță deșteaptă. Avea niște calități de mică, se vedea că va fi un om cumsecade. A vrut să știe mai multe, să capete mai multe cunoștințe, să reușească peste tot”, a mai adăugat Maria Sandu, mătușa Maiei Sandu.

Maria Sandu a răsfoit împreună cu noi albumul de fotografii în care se regăsește și șefa statului. În uniformă școlară, cu cosițe și fundițe… Așa am recunoscut-o pe Maia Sandu în pozele din copilărie.

,,Cu acuratețe se purta și față de jucăriile ei. Tot timpul jucăriile ei erau îngrijite. Și iată aici e cu păpușica. Aici e și sora ei, verișoara ei mai mare și fiica mea. Iată Maia și sora ei, și steluța mireasă, toate verișoarele sunt pe aici”.

Caracterul de fier al doamnei Sandu, modestia și abilitățile de comunicare au fost moștenite de la tatăl său, Grigore Sandu.

,,Ar fi fost bine să fie și tatăl tău acum, că s-ar bucura”, a spus Maria Sandu, mătușa Maiei Sandu.

A fost una dintre cele mai bune eleve la școala din sat. Profesorii ne-au povestit că școlărița însușea temele cu ușurință și avea multă inițiativă.

,,La o oră de informatică am depistat că doamna Maia se instruia cu avans, adică studia temele care vor urma”, a spus Gheorghe Lupușor, director la gimnaziul ,,Diomid Gherman” din Risipeni.

Pentru că era mică de statură, eleva Maia Sandu se așeza mai aproape de tablă.

,,Doamna președintă este absolventa instituției noastre. Aici făcea orele de dirigenție și pentru că era micuță se așeza în prima bancă”, a mai spus Gheorghe Lupușor, director la gimnaziul ,,Diomid Gherman” din Risipeni.

,,Numai pe 5, atunci cea mai mare notă era 5 și la obiectul meu niciodată nu a avut nota 4. Le recita atât de emoțional și atât de frumos, încât niciodată nu puteai să îi scazi nota sau să îi pui o notă mai mică decât cea mai mare”, a spus Valentina Blîndescu, profesoara Maiei Sandu.

Valentina Blîndescu își amintește că nu o dată a primit flori de la eleva sa. Acum a venit rândul ei să-și felicite fosta discipolă care nu a dezamăgit-o și luptă acum pentru un viitor mai bun pentru cetățenii Republicii Moldova.

,,Am luat acești bujori în mână, pentru că și acum și înainte, la ultimul sunet, pe 25 mai, toți învățătorii și profesorii primeau de la elevi flori. Astăzi vreau să aduc acești bujori pentru Maia Sandu, fosta mea elevă, care îmi aducea ea mie flori, iar astăzi, de ziua ei, când împlinește așa vârstă frumoasă, vreau eu să îi dau aceste flori simple”, a mai adăugat Valentina Blîndescu, profesoara Maiei Sandu.

Oamenii din Risipeni o cunosc pe șefa statului pe când era doar un copil. Unii își amintesc chiar ziua în care a venit pe lume prima președintă a Republicii Moldova.

,,Îmi amintesc chiar de ziua ei de naștere. Când s-a născut, soțul meu lucra la fermă și era Grigorii Mihailovici, tatăl doamnei Maia, era șef la fermă. Nu îmi amintesc totul, dar țin minte foarte bine că era o bucurie foarte mare că s-a născut Maia Sandu, și anume Maia i-a pus numele, fiindcă s-a născut în luna mai.”

Deși o văd rar, oamenii de aici spun că își susțin președinta și sunt mândri pentru consăteanca lor.

,,Pentru doamna noastră, doamna președintă este o zi specială, nu doar pentru rude, dar și pentru toată Moldova. E unica persoană care merită cele mai frumoase cuvinte. Ne mândrim cu faptul că facem parte din satul ei natal.”

,,Desigur că am cunoscut-o, dacă a crescut în satul nostru natal, a învățat la școala medie de aici. O fată foarte deșteaptă, elevă sârguincioasă, cu exemple foarte bune. Îi doresc sănătate multă, putere, voință, să lupte cu corupția, jos mafia!.”

,,Îi doresc un ocean de putere, altceva nici nu știu ce să îi mai doresc. Sunt bucuroasă că atât de mult luptă pentru lumea noastră, doar că lumea noastră nu înțelege lucrul acesta. Mă doare cum alții vorbesc că se duce și se tot duce, oare lumea nu înțelege pentru ce se duce încolo?.”

,,În primul rând a avut îndrăzneală să poată lupta cu așa rechini mari, nu vreau să dau nume, dar ne dăm seama. Ne mândrim că ea reprezintă R. Moldova peste hotare și ea e primită în țările europene peste tot, și e primită cu bine.”

,,Bravo ei! Bravo! Am felicitat-o prin intermediul mamei sale multă sănătate și puteri pentru a merge înainte, să o păzească Dumnezeu de cei răi.”

Maia Sandu a studiat la Școala Kennedy din cadrul Universității Harvard, a fost consiliera directorului executiv al Băncii Mondiale, după care a revenit în Republica Moldova. În perioada 2012-2015 a fost ministra Educației, din iunie până în noiembrie 2019 a fost prim-ministra țării, iar din decembrie 2020 este prima femeie președintă din istoria Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#50 de ani #aniversare #consateni #felicitare #Maia Sandu #Risipeni

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.