Pe 16 noiembrie curent, șase localități din Republica Moldova își aleg primarii, iar în două dintre ele se votează și pentru o nouă componență a consiliului local. Toate cele 21 de secții de votare s-au deschis la ora 07:00. La scrutin sunt așteptați peste 22 de mii de alegători.

În primele două ore de la deschiderea urnelor, în total, dreptul la vot a fost exercitat de către 849 de alegători sau 3,76 % din cei așteptați la urnele de vot.

Alegeri locale noi pentru funcția de primar sunt organizate în satul Ustia, raionul Glodeni, comuna Natalievca, raionul Fălești, comuna Cremenciug, raionul Soroca, satul Bașcalia, raionul Basarabeasca, comuna Călinești, raionul Fălești și orașul Leova, raionul Leova.

Totodată, în comuna Călinești, raionul Fălești și orașul Leova, raionul Leova va fi aleasă și o nouă componență a consiliului local.

Pentru funcția de primar au fost înregistrați 12 candidați: 10 desemnați de partide politice și 2 candidați independenți. Dintre aceștia, 3 sunt femei și 9 sunt bărbați.

Pentru mandatele de consilier local s-au înscris 78 de candidați: 38 de femei, 40 de bărbați, 2 independenți și 76 incluși pe listele a patru formațiuni politice.

CEC a tipărit pentru alegerile locale noi din această duminică 38 975 buletine de vot, dintre care 34 397 buletine de vot în limba română și 4 578 buletine de vot în limba rusă.

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.