Autoritățile de la Chișinău vor depune eforturi ca să fie încadrați în sistemul educațional, în câmpul muncii și să beneficieze de asistență medicală și socială refugiații ucraineni, care se mai află pe teritoriul țării noastre. O asemenea discuție a avut astăzi, 12 septembrie, președintele Paramentului, Igor Grosu, cu reprezentanta de țară a Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați în țara noastră, Francesca Bonelli.

Potrivit lui Grosu, reprezentanta de țară a Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați în țara noastră, Francesca Bonelli, și-a început adineauri activitatea în țara noastră.

„Am discutat astăzi cu Francesca Bonelli, reprezentantă de țară a Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați în țara noastră, care tocmai și-a început mandatul în noua funcție. În cadrul discuțiilor, ne-am referit în special la refugiaţii ucraineni și problemele cu care se confruntă. Am convenit să continuăm eforturile ca zecile de mii de cetățeni ucraineni care se află în continuare pe teritoriul Republicii Moldova să fie încadrați în sistemul educațional, în câmpul muncii, să beneficieze de asistență medicală și socială”, anunță Grosu.

Printre subiectele discutate de cei doi oficiali, au fost și modificările la legislația națională, menite să asigure o mai bună protecție și incluziune a refugiaților în țara noastră cum ar fi – statutul de protecție temporară, facilitarea procesului de angajare în câmpul muncii etc.

Precizăm că, Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) are în gestiune centre de înregistrare pentru oferirea suportului financiar refugiaților din Ucraina care se află acum în Republica Moldova. Aceste centre sunt destinate pentru oferirea cardurilor preplătite. Echipele mobile sunt disponibile să ajungă la persoanele care nu au posibilitatea fizică să ajungă la centrele disponibile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Francesca Bonelli #Igor Grosu #ONU #refugiati

Un moldovean cu cetățenie română a fost arestat de Curtea de Apel Iași, după ce autoritățile din Lituania l-au dat în urmărire internațională și îl acuză de terorism. Sergiu Gurschi, în vârstă de 66 de ani, ar fi implicat într-o serie de incendieri cu dispozitive explozive, iar anchetatorii lituanieni susțin că operațiunile ar fi fost coordonate de serviciul militar de informații al Rusiei, scrie Ziarul de Iași.

Gurschi a fost reținut pe 24 septembrie, în jurul orei 22:45, la punctul de trecere a frontierei Albița, în timp ce se afla într-un autocar. Pe numele său, Tribunalul Districtual din Vilnius emisese, la 31 august 2026, un mandat european de arestare pentru infracțiuni de terorism.

A doua zi, pe 25 septembrie, Curtea de Apel Iași a dispus arestarea sa provizorie pentru 15 zile, în vederea predării către autoritățile din Lituania. Gurschi a fost plasat în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Iași. Următorul termen în dosar a fost stabilit pentru 7 octombrie.

Potrivit unor surse din Parchet citate de „Ziarul de Iași”, Gurschi și-ar fi declarat domiciliul în Sectorul 3 al Bucureștiului. În Lituania, acesta este anchetat într-un dosar privind incendierea unor bunuri și imobile cu ajutorul unor colete care ar fi conținut dispozitive explozive și care ar fi fost expediate prin companii de curierat precum DHL și DPD.

Potrivit mandatului emis de autoritățile lituaniene, Gurschi ar fi devenit membru al unei grupări teroriste în 2024 și, împreună cu alte persoane, ar fi participat la incendierea unor bunuri aparținând DHL. Faptele sunt anchetate ca acte de terorism, anchetatorii susținând că acestea ar fi pus în pericol viața și sănătatea mai multor persoane.

Autoritățile lituaniene au anunțat anterior anchete privind expedierea unor colete cu dispozitive explozive în mai multe țări europene. În septembrie 2025, 15 persoane au fost acuzate în Lituania de infracțiuni de terorism în legătură cu presupusa detonare a unor colete în Germania, Polonia și Marea Britanie. Potrivit anchetatorilor, coletele conțineau dispozitive explozive declanșate de cronometre electronice ascunse în perne de masaj.

Anchetatorii din mai multe țări europene susțin că în spatele unor astfel de operațiuni s-ar afla serviciul militar de informații al Rusiei, care ar urmări destabilizarea și intimidarea unor state europene ce sprijină Ucraina. Moscova a respins acuzațiile privind implicarea serviciilor sale de informații în aceste operațiuni.

Cazul lui Gurschi este al doilea dosar de acest tip în care o persoană este reținută la frontiera dintre Republica Moldova și România și ulterior arestată de Curtea de Apel Iași, într-un interval de mai puțin de o săptămână.

Pe 19 septembrie, aceeași instanță l-a arestat pe Iurie Manic, cetățean al Republicii Moldova, în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile franceze. Manic, în vârstă de 51 de ani, era căutat pentru infracțiuni legate de deteriorarea unor bunuri și subminarea moralului forțelor armate în scopul prejudicierii apărării naționale. Pentru aceste infracțiuni, pedeapsa maximă prevăzută de legea franceza este de 5 ani închisoare.

Potrivit anchetatorilor francezi, Manic ar fi coordonat o operațiune în care mai mulți cetățeni moldoveni ar fi fost recrutați pentru a realiza graffiti-uri cu mesaje legate de războiul din Ucraina.Toate acestea erau menite să manipuleze opinia publică și să amplifice tensiunile politice din Franța privind sprijinul acordat Ucrainei. Curtea de Apel Iași a dispus, la sfârșitul lunii septembrie, predarea acestuia către autoritățile franceze.