Regatul Unit a adoptat o nouă legislaţie pentru extinderea sancţiunilor împotriva Rusiei și vrea să-i forțeze pe ruși să participe la efortul de reconstrucție a Ucrainei.

În contextul desfăşurării unei conferinţe pentru reconstrucţia Ucrainei în perioada 21-22 iunie, guvernul condus de Rishi Sunak schimbă regulile asupra sancţiunilor impuse Rusiei pentru agresiunea contra Ucrainei, cu obiectivul de a finanţa reconstrucţia acesteia din urmă, notează într-un comunicat executivul de la Londra.

Ministrul de externe britanic James Cleverly a declarat că, în baza noilor măsuri, cetăţenii ruşi sancţionaţi vor trebui să-şi dezvăluie către Fiscul britanic activele pe care le deţin în Regatul Unit, la fel şi cetăţenii britanici sau companiile britanice ce se află pe lista cu sancţiuni, în caz contrar riscă amenzi sau chiar confiscarea bunurilor.

De asemenea, celor cărora le-au fost îngheţate activele prin sancţiunile impuse Rusiei li se oferă posibilitatea să le „doneze” Ucrainei, în cadrul unui proces deplin voluntar; nimeni nu va fi forţat să facă astfel de „donaţii” Kievului, dar cei care nu le fac vor avea oricum activele îngheţate mai departe, aşadar în orice caz nu le vor mai putea utiliza, dar totuşi nu le vor fi confiscate dacă sunt declarate Fiscului.

„Nevoile pentru reconstrucţie ale Ucrainei sunt, şi vor fi, imense”, prin urmare „Regatul Unit este pregătit să folosească sancţiunile pentru a se asigura că Rusia va plăti reparaţii ţării pe care a atacat-o atât de mişeleşte”, spune James Cleverly.

De când Rusia a declanşat în februarie 2022 războiul contra Ucrainei, Regatul Unit a îngheţat active ruseşti aloare de circa 18 miliarde de lire sterline. Statele occidentale în ansamblu au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un „furt”.

#Londra #Rusia #sanctiuni

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.