UPDATE 13:55: CEC-ul trebuie să completeze hotărârea cu o nouă anexă în care să fie indicate mai multe secții de votare în diasporă, a declarat avocatul Blocului electoral „RENATO USATÎI”, Igor Pohilă.

„Năstase a tărăgănat intenționat acest proces, nu e clar de ce”, a mai spus avocatul.

UPDATE 13:52: Andrei Năstase, liderul Platformei „DA” a declarat că victoria e de partea societății.

„Regimul Plahotniuc e prezent Curtea de Apel Chișinău. Complici au fost și în sala de ședinței”, a mai spus Năstase.

Magistrații Curții de Apel Chișinău au admis parțial contestațiile depuse de mai mulți concurenții electorali împotriva CEC după șapte zile de ședință și obligă instituția să deschidă mai multe secții de votare în diasporă la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

Mai exact, acum CEC-ul trebuie să deschidă cel puțin 190 de secții de votare în diasporă.

„Se anulează în parte anexa la punctul 1 din hotărârea CEC din 5 iunie”, au menționat magistrații.

Decizia a fost luată cu puțin timp în urmă.

Amintim că decizia Comisiei Electorale Centrale privind deschiderea a 139 de secții de votare în diasporă pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie a fost contestată la Curtea de Apel Chișinău de mai mulți concurenți electorali, printre care PAS, AUR, PUN, PACE, Platforma „DA”, Partidul „Democrația Acasă”, dar și de Blocul electoral „Renato Usatîi”.

Asta deși responsabilii din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene au propus să fie deschise 191 de secții de vot pentru diasporă, CEC a decis să deschidă doar 139 de secții în străinătate.

Hotărârea a stârnit critici, iar sub presiunea societății, CEC a decis să mai suplimenteze numărul secțiilor de votare din diasporă cu încă șapte unități, astfel numărul ajungând la 146 de secții.

Numărul secțiilor de votare a fost suplinit pentru Republica Federală Germană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu câte trei unități. Totodată, au adăugate două secții de votare în Republica Franceză și o secție de votare în Republica Italiană, localitatea Rimini.

Dosarul CEC a fost examinat și amânat de câteva ori de magistrații CA, iar acesta a ajuns chiar și pe masa judecătorilor Curții Constituționale. Însă, la scurt timp, a revenit la CA.

Se întâmplă după ce Curtea Constituțională a declarat ca inadmisibilă sesizarea Platformei „DA” privind exercitarea controlului constituționalității asupra unor prevederi din Codul Electoral, în legătură cu decizia CEC de a deschide un număr mai mic de secții de votare în străinătate, la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

#curtea de apel #decizie magistrati #diasporă #secții de votare

Președintele Nicușor Dan a publicat în Fox News o opinie în care vorbește despre amenințarea tot mai mare reprezentată de Rusia, rolul României pe flancul sud-estic al NATO și parteneriatul strategic cu Statele Unite. Dan a subliniat că România este pregătită să își asume mai multe responsabilități în domeniul apărării, inclusiv prin investiții în infrastructura militară și în tehnică de luptă americană. , transmite Digi24.

„Rusia reprezintă o amenințare tot mai mare pe care America și Europa nu își pot permite să o ignore. Spațiul aerian al României a fost încălcat de zeci de ori de drone în ultimele luni. Conform relatărilor din presă, serviciile de informații americane consideră că Rusia ar putea testa hotărârea NATO printr-o acțiune limitată împotriva unei țări aliate.

Pentru România, nimic din toate acestea nu este abstract. Ne aflăm pe flancul sud-estic al NATO, la Marea Neagră, și avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina dintre toți aliații. Am urmărit această situație de la margine timp de ani de zile, cu drone care ne-au încălcat spațiul aerian și resturi care au căzut pe teritoriul nostru. Am învățat din experiență directă că descurajarea este testată mai întâi la perimetrul alianței”.

Parteneriatul cu SUA și angajamentul României

„Parteneriatul dintre România și Statele Unite a fost construit pentru momente ca acesta. Puterea sa se bazează pe două lucruri: geografia și fiabilitatea. Geografia nu am ales-o noi. Fiabilitatea am câștigat-o. Când Operațiunea „Epic Fury” a necesitat acces și sprijin, România a fost printre primii aliați care au răspuns. Rapid și public. Asta face un partener de încredere.

De aceea, i-am trimis recent pe consilierul nostru pentru securitate națională și pe șeful apărării noastre pentru a transmite angajamentul României față de securitatea Mării Negre, față de împărțirea și redistribuirea sarcinilor în cadrul NATO, precum și față de un parteneriat strategic mai profund cu Statele Unite. Le-am cerut să mențină acest dialog, atât la Washington, cât și la sediul NATO, pentru a răspunde la orice întrebări ar putea avea aliații noștri americani. Și să clarifice faptul că România este pregătită să-și sporească atât nivelul angajamentelor, cât și ritmul în care le îndeplinește.

În spatele acestei oferte se află o premisă simplă. România nu cere mai mult de la America. România se oferă să facă mai mult. Suntem recunoscători pentru leadershipul american și înțelegem că recunoștința trebuie să fie însoțită de responsabilitate. Statele Unite au dreptate să se aștepte ca Europa să-și asume o parte mai mare din propria apărare, iar România susține această așteptare cu fonduri și acțiuni concrete, inclusiv prin obiectivul de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035”.

Investiții de miliarde în infrastructura militară

„La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, de pe litoralul Mării Negre, România a demarat unul dintre cele mai ample programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO: lucrări de extindere și modernizare în curs de desfășurare sau planificate, în valoare de aproximativ 2,5–3 miliarde de euro.

Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea sunt conectate printr-o rețea logistică militară, care leagă aerodromuri, drumuri, porturi, poligoane de instrucție și infrastructura de aprovizionare, astfel încât România și Statele Unite să poată deplasa rapid trupe și echipamente atunci când este cel mai mare nevoie.

Modernizarea forțelor noastre armate se bazează pe sisteme americane: sistemul de apărare aeriană și antirachetă Patriot, artileria de rachete HIMARS, avioanele F-16, tancurile Abrams și cele 32 de avioane F-35A prevăzute.

Aceasta nu este o listă de cumpărături. Este o decizie de a asigura interoperabilitatea cu platformele americane și ale NATO. Și pentru ca forțele române să fie pregătite încă din prima zi a unei crize, nu abia în a 30-a”.

Descurajarea Rusiei începe înaintea unei crize

„Pentru că descurajarea nu se referă doar la ceea ce poate face NATO odată ce o criză a început. Este vorba despre a convinge un adversar, înainte ca acel moment să sosească, că agresiunea va eșua și că alianța va răspunde ca un tot unitar.

Acest lucru necesită capacități vizibile, o infrastructură rezilientă și voința politică de a le folosi pe amândouă. De asemenea, este necesar ca aliații să știe că pot conta unul pe celălalt, nu doar la Washington sau la Bruxelles, ci și pe teren, unde geografia și gradul de pregătire decid cât de repede o decizie se transformă în acțiune.

Răspunsul Europei față de Rusia include piste de decolare, porturi, poligoane de antrenament, conducte și baterii de apărare aeriană din România, precum și sprijinul pe care România îl oferă aliaților săi aflați sub presiune.

O Românie mai puternică înseamnă un flanc sud-estic mai puternic. Un flanc mai puternic înseamnă o Mare Neagră mai sigură. Iar o Mare Neagră mai sigură consolidează capacitatea NATO de a descuraja conflictele pe întreg teritoriul Europei.

Suntem pregătiți să investim, să găzduim, să instruim, să modernizăm și să fim alături de aliații noștri, mai presus de toate de Statele Unite. Mesajul nostru este, așadar, clar: România nu va aștepta să fie pusă la încercare înainte de a fi pregătită”.