UPDATE 13:55: CEC-ul trebuie să completeze hotărârea cu o nouă anexă în care să fie indicate mai multe secții de votare în diasporă, a declarat avocatul Blocului electoral „RENATO USATÎI”, Igor Pohilă.

„Năstase a tărăgănat intenționat acest proces, nu e clar de ce”, a mai spus avocatul.

UPDATE 13:52: Andrei Năstase, liderul Platformei „DA” a declarat că victoria e de partea societății.

„Regimul Plahotniuc e prezent Curtea de Apel Chișinău. Complici au fost și în sala de ședinței”, a mai spus Năstase.

Magistrații Curții de Apel Chișinău au admis parțial contestațiile depuse de mai mulți concurenții electorali împotriva CEC după șapte zile de ședință și obligă instituția să deschidă mai multe secții de votare în diasporă la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

Mai exact, acum CEC-ul trebuie să deschidă cel puțin 190 de secții de votare în diasporă.

„Se anulează în parte anexa la punctul 1 din hotărârea CEC din 5 iunie”, au menționat magistrații.

Decizia a fost luată cu puțin timp în urmă.

Amintim că decizia Comisiei Electorale Centrale privind deschiderea a 139 de secții de votare în diasporă pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie a fost contestată la Curtea de Apel Chișinău de mai mulți concurenți electorali, printre care PAS, AUR, PUN, PACE, Platforma „DA”, Partidul „Democrația Acasă”, dar și de Blocul electoral „Renato Usatîi”.

Asta deși responsabilii din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene au propus să fie deschise 191 de secții de vot pentru diasporă, CEC a decis să deschidă doar 139 de secții în străinătate.

Hotărârea a stârnit critici, iar sub presiunea societății, CEC a decis să mai suplimenteze numărul secțiilor de votare din diasporă cu încă șapte unități, astfel numărul ajungând la 146 de secții.

Numărul secțiilor de votare a fost suplinit pentru Republica Federală Germană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu câte trei unități. Totodată, au adăugate două secții de votare în Republica Franceză și o secție de votare în Republica Italiană, localitatea Rimini.

Dosarul CEC a fost examinat și amânat de câteva ori de magistrații CA, iar acesta a ajuns chiar și pe masa judecătorilor Curții Constituționale. Însă, la scurt timp, a revenit la CA.

Se întâmplă după ce Curtea Constituțională a declarat ca inadmisibilă sesizarea Platformei „DA” privind exercitarea controlului constituționalității asupra unor prevederi din Codul Electoral, în legătură cu decizia CEC de a deschide un număr mai mic de secții de votare în străinătate, la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

#curtea de apel #decizie magistrati #diasporă #secții de votare

Un avion de pasageri Wizz Air care zbura din Marea Britanie spre Bulgaria a fost nevoit să aterizeze de urgență în urma unei amenințări cu bombă, scrie Antena3.ro. Un avion de vânătoare Gripen al Ungariei a fost mobilizat pentru a escorta aeronava, care a fost redirecționată de urgență către aeroportul din Budapesta.

Ministrul ungar al apărării, Romulusz Ruszin-Szendi, a declarat că avionul a fost „nevoit să își întrerupă zborul”.

„Militarii noștri au demonstrat încă o dată că pot interveni imediat atunci când este necesar și că sunt capabili să garanteze securitatea spațiului aerian al Ungariei”, a declarat Romulusz Ruszin-Szendi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Aeronava Airbus A321neo a decolat în această dimineață, la ora 08:30, de pe aeroportul Luton din Londra, cu destinația Sofia. Avionul și-a schimbat direcția deasupra Bosniei-Herțegovina, după ce echipajul a solicitat permisiunea de a ateriza pe Aeroportul Internațional Ferenc Liszt din Budapesta.

Pompierii, polițiștii și echipele antitero au fost mobilizate la aeroport pentru aterizarea aeronavei. Totodată, autoritățile fac în prezent verificări de securitate asupra avionului și pasagerilor.

Ruszin-Szendi a adăugat că poliția desfășoară verificări suplimentare după aterizare. Un purtător de cuvânt al companiei aeriene a confirmat pentru publicație că avionul a aterizat în siguranță.