Sectorul turistic al Greciei se confruntă cu provocarea de a menţine reputaţia solidă a ţării, asigurând în acelaşi timp transparenţa preţurilor, aplicarea eficientă a legii şi o protecţie sporită împotriva formelor de fraudă tot mai prezente în online, scriu știrileprotv.ro. Pe măsură ce Grecia intră în perioada de vârf a sezonului turistic de vară, autorităţile îşi intensifică eforturile pentru a combate practicile speculative, evaziunea fiscală şi escrocheriile tot mai sofisticate care îi vizează pe vizitatori.

Deşi astfel de probleme sunt răspândite în destinaţiile din întreaga regiune mediteraneeană, oficialii subliniază că imaginea generală a Greciei pe piaţa turistică internaţională rămâne una foarte bună, notează ekathimerini.com, potrivit News.

175 de euro pentru o cursă cu taxi

Controalele efectuate în iulie şi la începutul lunii august de Autoritatea Independentă pentru Venituri Publice (AADE), în destinaţii turistice populare precum Mykonos, Paros, Rodos, Corfu, Creta şi Egina, au constatat încălcări ale legislaţiei fiscale la 37,42% dintre firmele din sectorul alimentaţiei publice şi divertismentului. Au fost înregistrate mii de cazuri în care nu au fost emise bonuri fiscale, ceea ce a dus la amenzi consistente şi la suspendarea activităţii unor firme pentru 48 de ore.

Poliţia a arestat, de asemenea, şoferi de taxi în Atena şi în portul Lavrio pentru practicarea unor tarife excesive, printre cazurile semnalate numărându-se o cursă de 175 de euro de la aeroport până în oraş.

Unele restaurante au făcut, la rândul lor, obiectul unor reclamaţii din cauza unor note de plată neobişnuit de mari pentru mâncare şi băuturi, fără ca preţurile să fi fost prezentate clar în prealabil.

Fraudele se mută tot mai mult în mediul online. Poliţia a destructurat reţele care operau site-uri clonate din domeniul imobiliar şi care încasau mii de euro drept avansuri pentru vile de lux inexistente în Santorini.

Autorităţile au emis, de asemenea, avertismente cu privire la atacuri de tip „spear-phishing” care vizează hotelurile. Infractorii fură datele de acces ale unităţilor de cazare şi trimit turiştilor solicitări personalizate de plată prin intermediul unor platforme precum Booking.com.

Grecia, în topul destinațiilor de vacanță

În pofida acestor probleme, nivelul general al fraudelor în Grecia rămâne scăzut. Datele Băncii Greciei arată că fraudele asociate plăţilor electronice au totalizat 22,6 milioane de euro din tranzacţii în valoare de 120 de miliarde de euro în 2025, ceea ce reprezintă o rată de doar 0,013%. Fraudele cu cardul finalizate cu succes au scăzut, de asemenea, cu 16% în primul trimestru din 2026 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În acelaşi timp, Grecia s-a clasat pe primul loc între şase destinaţii concurente din regiunea mediteraneeană în ceea ce priveşte satisfacţia oaspeţilor hotelurilor, obţinând un scor de 87% în evaluarea INSETE (Institutul Confederaţiei Elene de Turism) pentru 2026, realizată pe baza datelor din 2025. Curăţenia a obţinut un scor de 90,6%, iar serviciile şi amplasarea hotelurilor, 89,1%. În schimb, raportul calitate-preţ a scăzut la 85,4%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Grecia #vacante

Ministerul Afacerilor de Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de declarații belicoase la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar, scrie Digi24.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat:
„În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces.

În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu.”

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert.

Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…>

La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul de la București a precizat la momentul respectiv:

„Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării.

Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.