Proiectul de reabilitare a tronsonului de cale ferată „Tighina-Basarabeasca-Giurgiulești” este în plin proces de realizare și sunt respectați termenii și standardele de calitate, anunță Calea Ferată a Moldovei.

Lucrările au început în luna noiembrie și sunt executate de o firmă din Kazahstan. În cadrul acestui proiect urmează să fie reabilitați peste 233 km de cale ferată, iar odată cu finalizarea lucrărilor- lucru preconizat în anul 2025, va fi posibilă eliminarea restricțiilor de greutate și viteză.

Asta înseamnă că trenurile de marfă vor putea circula cu până la 90 km/h, iar în cazul transportului de pasageri, viteza va crește până la 120 km/h.

Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 113 milioane de euro. Banii au fost împrumutați de la Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.

„Acum lucrăm intens cu Comisia Europeană și cu băncile finanțatoare pentru a promova un proiect ambițios de reabilitare a coridorului de la Căinari cu nordul țării și astfel vom avea un întreg coridor de tranzit într-o stare bună, fără limitări de viteză. (…) Am avansat în discuțiile cu partenerii polonezi privind achiziția a până la 1000 de vagoane cerealiere produse în Polonia, care ar urma să fie finanțate în cadrul acordului de credit suveran între Polonia și Republica Moldova. Urmează să găsim soluții și pentru înnoirea flotei de locomotive de manevră, avem nevoie de vreo 25-30 de asemenea locomotive”, declara anterior directorul CFM,Tofilat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cale ferata #CFM #tren #viteza

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.