Din cauza interdicției temporare totale privind importul de carne de pasăre din Ucraina și a posibilelor măsuri de răspuns ale Ucrainei, care ar putea închide piața sa pentru exporturile produselor vinificatorilor moldoveni, pierderile acestora ar putea ajunge la „aproximativ 35 de milioane de dolari”.

Acest lucru a fost recunoscut de ministra agriculturii, Ludmila Catlabuga, în discuțiile cu jurnaliștii, la data de 17 februarie.

„Este o pierdere. Pentru că exportul către orice țară, către orice piață la care am avut acces — dacă acesta se oprește, este o pierdere evidentă. Dacă vorbim despre posibilele pierderi din sectorul vitivinicol, în special pe piețele externe, există semnale privind posibile schimbări”, a adăugat ministra.

Informațiile potrivit cărora Ucraina se pregătește să introducă un embargo total asupra importului produselor vitivinicole moldovenești au apărut în această săptămână. Anterior, la 26 ianuarie, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a anunțat suspendarea temporară a importului de carne de pasăre și produse din carne de pasăre provenite din Ucraina, transmite Moldpres. Decizia a fost luată după depistarea unui antibiotic interzis, metronidazolul, în loturi de furaje importate anterior din țara vecină.

După scandalul legat de metronidazol, producătorul acestui unic lot problematic de furaje a fost sancționat în Ucraina, iar licența sa pentru exportul furajelor în Republica Moldova a fost retrasă. Totodată, autoritățile ucrainene și producătorii de carne de pasăre din Ucraina au propus în repetate rânduri efectuarea unor controale comune asupra cărnii de pasăre ucrainene și și-au exprimat disponibilitatea de a oferi garanții privind siguranța acesteia, subliniază Poultry Ukraine.

Partea moldovenească a refuzat să caute un compromis și să facă pași practici pentru anularea interdicției asupra întregului import de produse avicole din Ucraina. „Uniunea Avicultorilor din Ucraina”, care reunește peste 40 de producători ucraineni din domeniul avicol, a declarat că „restricțiile privind importul în Republica Moldova al cărnii de pasăre și al furajelor pentru păsări din Ucraina au un caracter artificial și urmăresc eliminarea de pe piața moldovenească a unui concurent, respectiv Ucraina”.

Întrucât între cele două țări există un acord de liber schimb, Ucraina intenționează să activeze prevederile acestuia privind protecția producătorilor săi împotriva discriminării nejustificate. Acordul stipulează clar că, în cazul în care o țară discriminează nejustificat producătorii celeilalte, partea afectată are dreptul să aplice măsuri în oglindă. În acest sens, vicepremierul ucrainean Taras Kachka a avertizat-o deja în scris pe Ludmila Catlabuga.

Potrivit unor informații existente, dar deocamdată neoficiale, Ucraina se pregătește să lovească sectorul vitivinicol al Republicii Moldova. Produsele acestuia ar putea fi supuse unui embargo total, similar celui aplicat în Republica Moldova asupra cărnii de pasăre ucrainene. Ucraina se numără printre cei mai mari cumpărători ai produselor industriei vitivinicole moldovenești, achiziționând alcool în valoare de 30,7 milioane de dolari și struguri de încă 8 milioane de dolari. Astfel, suma totală ajunge la aproape 40 de milioane de dolari, și nu la 35 de milioane, așa cum a menționat Catlabuga.

Ministra a subliniat că nu dorește ca producătorii moldoveni să piardă oportunitățile de a-și vinde produsele pe piețele externe și și-a exprimat speranța că interdicția asupra importului de carne de pasăre din Ucraina va putea fi ridicată.

„Am venit cu propriile noastre propuneri — privind asigurarea monitorizării și autorizarea treptată a livrărilor acelor loturi de carne de pasăre care sunt bine controlate și însoțite de certificate de calitate la nivelul standardelor europene. Or, partea ucraineană exportă carne de pasăre în Uniunea Europeană. Înțelegem că Uniunea Europeană nu ar permite accesul pe piața sa al unor produse care nu respectă normele și standardele stabilite. Consider că nu ar trebui nici să creăm bariere artificiale, nici să punem la îndoială, fără temei, calitatea produselor destinate pieței europene”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Ministra a recunoscut, de asemenea, că Ucraina dispune de un sistem dezvoltat de control intern și că Republica Moldova intenționează „să elimine disfuncționalitățile și să relanseze procedurile corespunzătoare”. Potrivit acesteia, se speră ca acest lucru să fie realizat în perioada următoare, iar instituțiile responsabile au transmis deja părții ucrainene solicitările necesare.

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.