Din cauza interdicției temporare totale privind importul de carne de pasăre din Ucraina și a posibilelor măsuri de răspuns ale Ucrainei, care ar putea închide piața sa pentru exporturile produselor vinificatorilor moldoveni, pierderile acestora ar putea ajunge la „aproximativ 35 de milioane de dolari”.

Acest lucru a fost recunoscut de ministra agriculturii, Ludmila Catlabuga, în discuțiile cu jurnaliștii, la data de 17 februarie.

„Este o pierdere. Pentru că exportul către orice țară, către orice piață la care am avut acces — dacă acesta se oprește, este o pierdere evidentă. Dacă vorbim despre posibilele pierderi din sectorul vitivinicol, în special pe piețele externe, există semnale privind posibile schimbări”, a adăugat ministra.

Informațiile potrivit cărora Ucraina se pregătește să introducă un embargo total asupra importului produselor vitivinicole moldovenești au apărut în această săptămână. Anterior, la 26 ianuarie, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a anunțat suspendarea temporară a importului de carne de pasăre și produse din carne de pasăre provenite din Ucraina, transmite Moldpres. Decizia a fost luată după depistarea unui antibiotic interzis, metronidazolul, în loturi de furaje importate anterior din țara vecină.

După scandalul legat de metronidazol, producătorul acestui unic lot problematic de furaje a fost sancționat în Ucraina, iar licența sa pentru exportul furajelor în Republica Moldova a fost retrasă. Totodată, autoritățile ucrainene și producătorii de carne de pasăre din Ucraina au propus în repetate rânduri efectuarea unor controale comune asupra cărnii de pasăre ucrainene și și-au exprimat disponibilitatea de a oferi garanții privind siguranța acesteia, subliniază Poultry Ukraine.

Partea moldovenească a refuzat să caute un compromis și să facă pași practici pentru anularea interdicției asupra întregului import de produse avicole din Ucraina. „Uniunea Avicultorilor din Ucraina”, care reunește peste 40 de producători ucraineni din domeniul avicol, a declarat că „restricțiile privind importul în Republica Moldova al cărnii de pasăre și al furajelor pentru păsări din Ucraina au un caracter artificial și urmăresc eliminarea de pe piața moldovenească a unui concurent, respectiv Ucraina”.

Întrucât între cele două țări există un acord de liber schimb, Ucraina intenționează să activeze prevederile acestuia privind protecția producătorilor săi împotriva discriminării nejustificate. Acordul stipulează clar că, în cazul în care o țară discriminează nejustificat producătorii celeilalte, partea afectată are dreptul să aplice măsuri în oglindă. În acest sens, vicepremierul ucrainean Taras Kachka a avertizat-o deja în scris pe Ludmila Catlabuga.

Potrivit unor informații existente, dar deocamdată neoficiale, Ucraina se pregătește să lovească sectorul vitivinicol al Republicii Moldova. Produsele acestuia ar putea fi supuse unui embargo total, similar celui aplicat în Republica Moldova asupra cărnii de pasăre ucrainene. Ucraina se numără printre cei mai mari cumpărători ai produselor industriei vitivinicole moldovenești, achiziționând alcool în valoare de 30,7 milioane de dolari și struguri de încă 8 milioane de dolari. Astfel, suma totală ajunge la aproape 40 de milioane de dolari, și nu la 35 de milioane, așa cum a menționat Catlabuga.

Ministra a subliniat că nu dorește ca producătorii moldoveni să piardă oportunitățile de a-și vinde produsele pe piețele externe și și-a exprimat speranța că interdicția asupra importului de carne de pasăre din Ucraina va putea fi ridicată.

„Am venit cu propriile noastre propuneri — privind asigurarea monitorizării și autorizarea treptată a livrărilor acelor loturi de carne de pasăre care sunt bine controlate și însoțite de certificate de calitate la nivelul standardelor europene. Or, partea ucraineană exportă carne de pasăre în Uniunea Europeană. Înțelegem că Uniunea Europeană nu ar permite accesul pe piața sa al unor produse care nu respectă normele și standardele stabilite. Consider că nu ar trebui nici să creăm bariere artificiale, nici să punem la îndoială, fără temei, calitatea produselor destinate pieței europene”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Ministra a recunoscut, de asemenea, că Ucraina dispune de un sistem dezvoltat de control intern și că Republica Moldova intenționează „să elimine disfuncționalitățile și să relanseze procedurile corespunzătoare”. Potrivit acesteia, se speră ca acest lucru să fie realizat în perioada următoare, iar instituțiile responsabile au transmis deja părții ucrainene solicitările necesare.

Ploile provocate de fenomenul meteorologic El Nino în nordul statului Chile au transformat deşertul Atacama într-un vast covor de flori, care ar putea reprezenta unul dintre cele mai importante evenimente de tip „deşert înflorit” observate vreodată.

În solul acestui deşert, unul dintre cele mai aride de pe Pământ, se află seminţele şi bulbii a aproximativ 200 de specii de plante, care aşteaptă sosirea precipitaţiilor pentru a germina. Printre aceste specii se numără „suspiros blancos” şi „patas de guanaco”, care colorează suprafeţe vaste în nuanţe de violet.

Turiştii îşi opresc vehiculele pe marginea drumului pentru a fotografia acest peisaj complet transformat, care poate include uneori şi un curcubeu ce se combină cu roşul intens al cerului la apusul Soarelui.

„Deşertul înflorit”, care se întinde peste dune şi câmpii, reprezintă „mai mult decât nişte simple flori”, a declarat Cesa Pizarro, directorul secţiei de conservare a biodiversităţii din cadrul Corporaţiei Naţionale Forestiere din Chile (CONAF) pentru regiunea Atacama.

Albinele polenizează plantele, în timp ce coleopterele se hrănesc cu resturile acestora şi îmbogăţesc solul cu excrementele lor, bogate în azot şi fosfor, a explicat el.

„Deşi există şi alte deşerturi care înfloresc atunci când plouă, amploarea teritorială şi diversitatea speciilor care există aici sunt unice”, a adăugat Cesar Pizarro.

Ploile care au căzut în această vară în emisfera sudică au depăşit 180 de mililitri în anumite zone din regiune, reprezentând „niveluri foarte ridicate, care nu au fost niciodată înregistrate” în trecut, a explicat expertul chilian. Apa a pătruns mai adânc în nisip şi a activat mai multe seminţe şi rădăcini ale unor plante.

Potrivit CONAF, „deşertul înflorit”, aşa cum este denumit acest eveniment natural, va atinge apogeul în acest an în luna octombrie, pe o suprafaţă de aproximativ 15.000 de hectare.

„Fenomenul El Nino din acest an, deşi stârneşte o mare îngrijorare (…) din cauza impacturilor pe care le provoacă în numeroase locuri, generează şi viaţă sau activează viaţa”, a subliniat Cesar Pizarro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O evaporare puternică a apei din Oceanul Pacific, în largul coastelor statului Peru, a provocat ploi torenţiale în nordul statului Chile între 16 şi 22 iulie, a reamintit el. Acele ploi au cauzat 13 decese şi au distrus sau au avariat grav circa 4.000 de locuinţe, potrivit autorităţilor chiliene.

Fenomenul El Nino, o variaţie naturală a climei de pe Terra, care se produce la un interval cuprins între doi şi şapte ani, determină creşterea temperaturilor la suprafaţa apei din centrul şi estul Pacificului ecuatorial, ceea ce duce la modificări ale vânturilor şi ale precipitaţiilor la nivel global, precum şi la apariţia unor condiţii meteorologice imprevizibile.