Serghei Lavrov nu vede cu ochi buni acordul de pace prezentat de Ucraina. Potrivit șefului diplomației ruse, negociatorii au prezentat miercuri o nouă ciornă a înțelegerii privind încetarea focului.

Conform ministrului de Externe de la Moscova, documentul conține mai multe modificări. Lavrov precizează că acestea sunt contrare prevederilor care s-au discutat la Istanbul.

„Ieri partea ucraineană ne-a prezentat un proiect al acordului, care conține abateri de la principalele puncte stipulate la întrevederea de la Istanbul, pe 29 martie”, citează RIA Novosti funcționarul.

Oficialul spune că au fost modificare anume prevederi legate de Crimeea și Sevastopol. De asemenea, conform lui, administrația ucraineană și-ar propune să efectueze exerciții militare, deși în cazul neutralității propuse acest aspect trebuie coordonat între toate statele semnatare ale acordului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La negocierile de la Istanbul partea ucraineană a prezentat modelul unui acord de pace care, la prima vedere, părea să aranjeze rușii. Atunci, șeful delegației de la Kremlin menționa că documentul îi va fi transmis lui Putin, iar dacă acesta convine rușilor, va fi semnat întâi de miniștrii de Externe ale celor două țări, apoi de președinții Rusiei și Ucrainei.

Tot atunci s-a decis minimizarea ofensivei către Kiev și Cernihiv. De asemenea, Kievul anunța că Moscova ar fi pregătită să renunțe la denazificarea Ucrainei – unul dintre pretextele pentru care a început ofensiva.

Conform ciornei acordului de încetare a focului, Ucraina își asigura neutralitatea, având garanțiile mai multor țări, inclusiv SUA și Marea Britanie, dar și renunța să adere la blocuri militare, însă nu și la Uniunea Europeană. Totodată, se stipula că în cazul unui eventual atac, statele care se obligă să devină garante vor închide cerul și vor livra țării vecine echipamente militare.

NOTĂ: În contextul condițiilor de război, este imposibil de verificat veridicitatea declarațiilor părților implicate în conflict!

#acord de pace #incetarea focului #Lavrov #războiul din Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.