Belarus, aliat al Moscovei, a eliberat joi, 11 septembrie, 52 de deținuți de diferite naționalități, ca urmare a unui apel al președintelui SUA, Donald Trump. Deținuții s-au îndreptat spre Lituania împreună cu delegația americană care a negociat eliberarea lor.

Trump i-a cerut lui Lukaşenko să elibereze deţinuţii pe care liderul american i-a descris ca fiind „ostatici”, transmite News.ro. În schimbul gestului lui Lukaşenko, Washingtonul va acorda o ridicare a unora dintre sancţiunile impuse companiei aeriene naţionale din Belarus, Belavia, permiţându-i să întreţină şi să cumpere componente pentru flota sa, care include aeronave Boeing, a declarat purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA la Vilnius.

Potrivit sursei citate, este cel mai mare grup de deţinuţi graţiaţi până acum de Lukaşenko. Liderul de la Minsk încearcă să repare relaţiile cu SUA după ani de izolare şi sancţiuni.

Dar numărul deţinuţilor eliberaţi astăzi este cu mult sub cei 1.300 sau 1.400 de deţinuţi a căror eliberare a cerut-o Trump într-o convorbire pe care a avut-o cu Lukaşenko luna trecută, despre care a vorbit în postări ulterioare pe reţelele sociale. Printre cei eliberaţi se numără Ihar Losik, în vârstă de 33 de ani, un jurnalist condamnat în 2021 la 15 ani de închisoare într-o colonie penală sub acuzaţia de incitare la ură şi organizare de revolte, a declarat secţia pentru afaceri din Belarus a Ambasadei SUA la Vilnius.

Ambasada nu a putut confirma imediat dacă printre cei eliberaţi se aflau şi critici proeminenţi ai regimului lui Lukaşenko – aflat la putere de zeci de ani – cum ar fi activistul pentru drepturile omului Ales Bialiaţki, co-laureat al Premiului Nobel pentru Pace 2022.

Sviatlana Tihanouskaia, liderul opoziţiei belaruse din exil, al cărei soţ Siarhei a fost eliberat din închisoare în luna iunie, a declarat că eliberarea de joi a vizat doar 4% dintre cei desemnaţi ca deţinuţi politici şi nu semnalează nicio schimbare reală a politicii lui Lukaşenko.

„Salutăm eliberarea lor, dar, în esenţă, este vorba de un târg cu vieţi omeneşti – oameni care nu ar fi trebuit să fie închişi niciodată”, a declarat Tihanouskaia într-o declaraţie, în care a îndemnat UE să menţină sancţiunile împotriva Belarusului până la instaurarea democraţiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenţia de ştiri de stat din Belarus, BelTA, a declarat că printre cei eliberaţi se află 14 cetăţeni străini – din Lituania, Letonia, Polonia, Franţa, Marea Britanie şi Germania.

#Belarus #detinuti #eliberare #Trump

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.