Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a apărut în public și a respins discuțiile despre o boală gravă.

Lukașenko, în vârstă de 68 de ani, este unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin. Zvonurile despre starea lui de sănătate au circulat de când a apărut la o paradă militară la Moscova, pe 9 mai, părând obosit și puțin nesigur pe picioarele lui.

Lukașenko ar fi fost dus la spital, scrie presa din Belarus.

Lukașenko, părând răgușit, a spus la o întâlnire pe probleme de sănătate că a fost bolnav din cauza unui adenovirus, care este un virus al răcelii comune. Imaginile întâlnirii au fost difuzate de Pul Pervovo, un post de stat care raportează despre activitățile lui Lukașenko.

„Dacă cineva crede că voi muri, calmați-vă. Nu voi muri, băieți. Va trebui să vă luptați cu mine foarte mult timp de acum încolo”, a spus Lukașenko, adăugând că, deși i-au trebuit doar trei zile pentru a se recupera de la un astfel de virus, el a fost prea ocupat pentru a-și lua o pauză imediat.

Lukașenko, acuzat că e implicat direct în deportarea forțată a copiilor ucraineni

Liderul opoziției din Belarus în exil, Svetlana Țihanouskaia, le-a spus susținătorilor săi luni să fie gata să profite de orice șansă de a-și transforma țara într-o democrație. Tot luni, ea l-a acuzat pe Lukașenko că a ordonat personal transferul ilegal de orfani ucraineni și a sugerat că acesta ar putea fi vinovat de crime de război.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ucraina investighează presupusul rol al Belarusului în deportarea forțată a copiilor din teritoriile ocupate de Rusia, a declarat procurorul general pentru Reuters. Anunțul a venit ca răspuns la un raport al opoziției din Belarus aflată în exil care susținea că 2.150 de copii inclusiv orfani cu vârste între șase și 15 ani, au fost duși în așa-numitele tabere de recreere și sanatorii de pe teritoriul belarus.

Lukașenko, care a condus Belarusul cu mână de fier mai întâi din 1994, anul trecut a permis forțelor ruse să-și folosească țara ca rampă de lansare pentru invazia Ucrainei.

#Aleksander Lukașenko #boală #copii #crime de război

Nivelul apei în râul Nistru a scăzut considerabil în nordul Republicii Moldova, pe fondul lipsei de precipitații din Ucraina. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că la stația de captare de la Cosăuți nivelul apei a coborât deja cu 10 centimetri, însă în prezent nu există un pericol pentru aprovizionarea cu apă.

„Situația se agravează. Lipsa de precipitații din Ucraina ne afectează tot mai mult. Nivelul apei în râul Nistru în nordul țării a scăzut considerabil. Imaginea surprinsă este de astăzi, la postul hidrologic de la Naslavcea”, a declarat ministrul Mediului sâmbătă, 26 septembrie.

Hajder a precizat că autoritățile țin legătura cu operatorul stației de captare de la Cosăuți și monitorizează permanent situația.

„Suntem în contact cu operatorul de la stația de captare din Cosăuți, unde nivelul apei a scăzut deja cu 10 cm. În acest moment, nu există niciun pericol”, a spus ministrul.

Totodată, acesta le-a cerut operatorilor de apă și canalizare să urmărească atent debitele râurilor și să anunțe Centrul Național de Management al Crizelor și Ministerul Mediului dacă au nevoie de sprijin.

„Monitorizăm continuu situația. Solicit tuturor operatorilor de apă-canal să urmărească atent debitele și să comunice direct Centrului Național de Management al Crizelor și Ministerului Mediului orice sprijin necesar, pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă a cetățenilor cu apă potabilă”, a mai transmis Hajder.

Ministrul a îndemnat populația să consume apa rațional și a anunțat că va reveni cu informații privind evoluția situației.

Republica Moldova a intrat, începând cu 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile. Măsura a fost instituită pe fondul riscurilor privind aprovizionarea cu energie și apă, inclusiv al deficitului hidrologic persistent de pe Nistru și Prut.

În perioada stării de urgență, apa disponibilă va fi direcționată cu prioritate către populație, spitale, instituții sociale și de învățământ, serviciile de urgență și infrastructura critică. Totodată, sunt prevăzute restricții privind captarea apei din Nistru și Prut pentru irigații, precum și folosirea apei potabile pentru irigarea spațiilor verzi, spălarea străzilor sau umplerea piscinelor.

Autoritățile au pregătit și soluții pentru eventualitatea agravării situației, inclusiv pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane de rezervă. În localitățile în care alimentarea centralizată ar fi afectată, apa ar putea fi distribuită cu mijloace mobile.