Președintele belarus, Alekander Lukașenko, a declarat marți, 26 martie curent, că atacatorii care au comis masacrul de săptămâna trecută la o sală de concert din Moscova au încercat mai întâi să fugă în țara sa, dar au renunțat din cauza punctelor de control.

„De aceea, nu puteau intra în Belarus. Au văzut asta. De aceea s-au întors și s-au dus în porțiunea graniței ucraineano-rusă”, a spus Lukașenko, contrazicând afirmația Rusiei că a încercat mai întâi să treacă în Ucraina.

Rusia nu are nevoie de ajutor occidental pentru a investiga atentatul de la sala de concerte Crocus City Hall, de lângă Moscova, a declarat marţi ministrul rus de externe Serghei Lavrov, denunţând că Occidentul acţionează pe baza „dublului standard”.

„Sunt sigur că ne putem descurca şi singuri cu această anchetă”, a declarat Lavrov în timpul unei conferinţe de presă comune cu omologul său namibian, Peya Mushelenga.

În cazul acceptării ajutorului din partea ţărilor occidentale, acestea ar acţiona „clar în baza dublului standard” pentru „a-şi promova” versiunea care le convine lor asupra atentatului, a declarat ministrul rus de externe.

Versiunea Occidentului este că Ucraina nu a avut „nimic de-a face” cu atacul terorist, care s-a soldat cu cel puţin 139 de morţi şi peste 180 de răniţi, a afirmat el.

În total, forţele de securitate ruse au reţinut 11 persoane suspectate ca având legătură cu atacul, revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic, dintre care patru ar fi participat personal la atentat.

Preşedintele rus Vladimir Putin și alți oficiali de la vîrful serviciilor secrete ruse au văzut luni „mâna neagră” a Ucrainei în atacul jihadist de la sala de concerte Crocus City Hall.

„Iar naziştii, după cum se ştie, nu au avut niciodată scrupule în a folosi cele mai murdare şi inumane mijloace pentru a-şi atinge scopurile”, a declarat el în timpul unei întâlniri cu membri ai guvernului şi ai forţelor de securitate, care a fost transmisă în direct la televiziune.

La prima vedere, Putin refuză să accepte ipoteza avansată de serviciile de informaţii occidentale potrivit căreia atacul ar fi fost comis de Statul Islamic din provincia Khorasan (ISPK).

„Ştim prin intermediul cui a fost comisă această crimă împotriva Rusiei şi a poporului său. Ne interesează cine a comandat-o”, a spus el.

Alţi înalţi oficiali ruşi au invocat marţi la rândul lor presupusa implicare a Kievului şi a ţărilor occidentale în tragedie, deşi au recunoscut că anchetatorii nu au stabilit încă toţi responsabilii pentru această crimă.

Doi dintre suspecti au călatorit în Turcia

Doi dintre suspecţii arestaţi în legătură cu atacul terorist din Moscova au călătorit fără probleme din Rusia în Turcia, de unde s-au întors împreună în 2 martie, cu avionul, a declarat agenţiei France Presse o sursă turcă din domeniul securităţii.

Sursa AFP nu a precizat cetăţenia suspecţilor, dar a adăugat că autorităţile au stabilit că este vorba de Şamsidin Fariduni şi Saidakram Rajabalizoda. Fariduni a intrat în Turcia la 20 februarie şi de acolo a plecat în Rusia la 2 martie, de la aeroportul din Istanbul, după ce fusese cazat la un hotel din districtul Fatih al metropolei turce. El a părăsit hotelul la 27 februarie şi a difuzat de opt ori mesaje în mediile sociale la 23 februarie, din cartierul Akaray din acelaşi district. Rajabalizoda a sosit la Istanbul în 5 ianuarie şi s-a dus imediat la un hotel din Fatih, unde a fost cazat până în 21 ianuarie. Apoi a plecat în 2 martie la Moscova, cu aceeaşi cursă aeriană ca şi Fariduni. „Apreciem că aceşti doi indivizi s-au radicalizat în Rusia, având în vedere şederea de scurtă durată în Turcia“, a susţinut oficialul citat.

Anchetatori ruși în Tadjikistan

Anchetatori ruşi din dosarul masacrului de la Moscova s-au deplast ieri în Tadjikistan pentru a interoga familiile celor patru bărbaţi arestați pentru atacul terorist, informează Reuters citând surse de securitate tadjice.

Potrivit acestor surse, care nu au fost autorizate să comenteze în mod public, oficiali de securitate tadjici au adus familiile respectivilor în capitala Duşanbe din oraşele Vahdat şi Hisar, precum şi din districtul Rudaki. Preşedintele tadjic Emomali Rahmon supervizează personal ancheta de partea tadjică, au mai menţionat sursele.. Luni, în primele sale comentarii publice referitoare la atac, Rahmon a vorbit de un „eveniment ruşinos şi îngrozitor“ şi le-a cerut tadjicilor să-şi protejeze copiii de influenţe nocive.

Putin a cerut marţi Parchetului o „pedeapsă justă” pentru teroriştii care au comis atentatul, în conformitate cu legislaţia în vigoare în Federaţia Rusă.

Potrivit ultimelor cifre oficiale, atacul din oraşul Krasnogorsk, situat la aproximativ 20 de kilometri nord-vest de centrul Moscovei, s-a soldat cu cel puţin 139 de morţi şi 182 de răniţi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandr Lukașenko #Belarus #Crocus City Hall #versiune #Vladimir Putin

Donald Trump pune punct duminică, 1 noiembrie, unui turneu maraton prin zece state. Cu 48 de ore înaintea alegerilor cruciale la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, sprintul final al președintelui a luat însă o turnură neașteptată, transmite hotnews.ro.

Liderul republican de la Casa Albă a bifat aproximativ 20 de mitinguri electorale doar pe parcursul acestei luni. La bordul Air Force One, el a străbătut zece state, printre care Kansas, Georgia, Michigan și Texas.

În acest turneu maraton, discursurile lui Trump au lăsat în mare parte deoparte problemele economice sau direcția țării, scrie CNN într-o analiză. În schimb, jurnaliștii postului american de televiziune care l-au însoțit la mitinguri susțin că „mesajul său către alegători a luat o turnură neașteptată”.

Acțiunile președintelui s-au concentrat pe un singur aspect: pe propria sa persoană, susțin jurnaliștii CNN. Trump le-a cerut deschis susținătorilor să se prefacă că el însuși se află pe buletinul de vot, indiferent de cotele de popularitate.

În discuțiile private de la bordul Air Force One, el a mărturisit chiar că aceste evenimente sunt probabil ultimele în care mai este purtătorul de steag al partidului, fapt care, potrivit CNN, a conferit întregii campanii atmosfera unui „turneu de adio”.

„La aceste alegeri, vă rog să vă imaginați că sunt pe buletinul de vot, dacă nu vă deranjează”, a declarat liderul de la Casa Albă la un miting în Florida.

Declarații controversate: „Nu-mi pasă deloc! O să o spun”

În Carolina de Sud, jurnaliștii au înregistrat cel puțin 12 întreruperi provocate de manifestanți care l-au făcut pe Trump criminal și trădător. Președintele a trecut peste incidente cu o glumă, comentând că „se întâmplă mereu exact când ajung la poanta finală”, și i-a numit pe protestatari „ratați”.

Ulterior, în Georgia, el a afirmat că Statele Unite fac o avere uriașă din petrol pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit CNN, deși consilierii săi i-au cerut să nu abordeze subiectul din cauza prețurilor mari de la pompă, Trump a spus pe scenă: „Nu-mi pasă deloc! O să o spun. Facem o avere uriașă!”.

În Michigan, unde Trump s-a intersectat la distanță cu un miting ținut de Barack Obama, președintele a făcut comentarii despre aspectul fizic al unor oficiali și al rapperiței Nicki Minaj, despre care a spus pe scenă că este „un fund al naibii de frumos” și că este „greu de ratat”. De asemenea, el a mai spus că „voi face orice” pentru a asigura victoria republicanului Mike Rogers.

Turneul a fost marcat și de atacuri la adresa sondajelor din mass-media, pe care Trump le-a acuzat că sunt „nereale” și „total false”, în contextul în care datele CNN îi plasau popularitatea la 34%.

Spre finalul turneului, în Florida, el a vorbit de efortul fizic extrem, afirmând că „28 de zile la rând cu porcăria asta e mult” și a recunoscut în fața mulțimii că „vocea mea funcționează la aproximativ 49,2%”.

Final de campanie în Iowa și Kansas

Deși plănuise inițial să se relaxeze în weekend la Mar-a-Lago, Trump a revenit și se va deplasa chiar în această duminică în Iowa și Kansas.

Fox News, post de televiziune cu o orientare conservatoare, scrie că vizitele lui Trump în cele două state vin la cererea expresă a liderilor republicani locali, care aveau nevoie de forța lui de atracție pentru a câștiga cursele strânse. De altfel, postul american a scris despre entuziasmul uriaș al mulțimilor fidele mișcării MAGA și a scos în evidență energia președintelui, care a ales să rămână pe teren în loc să se odihnească.

Breitbart News, un site american de știri și opinii cu o orientare conservatoare, a scris pe 7 octombrie că mesajul președintelui de la mitinguri nu este unul personal, ci este axat pe teme majore precum securitatea frontierelor, reducerea taxelor și combaterea criminalității.

Publicația citează o declarație oficială a Casei Albe care arată că președintele urmărește „să sporească entuziasmul pe teren și să asigure o prezență masivă la vot în rândul republicanilor”.

Miza scrutinului: Lupta pentru controlul Congresului

În Statele Unite ale Americii, pe 3 noiembrie 2026, au loc alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, cunoscute sub numele de „midterms”. Cetățenii din toate cele 50 de state vor decide reprezentanții pentru toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și pentru 35 de locuri în Senat, instituții care formează puterea legislativă la nivel federal.

Democrații au nevoie să câștige, net, cel puțin patru locuri la alegerile din noiembrie pentru a prelua controlul asupra Senatului SUA de la republicani.

Ultimele sondaje tind să îi favorizeze, nemulțumirea alegătorilor față de președintele Donald Trump, războiul cu Iranul și creșterea prețurilor punând sub semnul întrebării cursele electorale din state care odinioară erau bastioane republicane, scrie Reuters.

Republicanii dețin în prezent majoritatea în camera superioară a Congresului, cu 53 de locuri față de cele 47 ale democraților, iar o schimbare a controlului părea puțin probabilă la începutul anului. Analiștii susțin însă că democrații sunt acum competitivi în statele pe care Trump le-a câștigat cu ușurință în 2024, chiar dacă republicanii încearcă să preia la rândul lor locuri deținute de democrați.