Aleksandr Lukașenko a declarat că Minskul este dispus să primească liderii din SUA, Ucraina și Rusia pentru a purta discuții despre încetarea războiului. Afirmația a fost făcută marți, 4 martie, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului popular pe social media, Mario Nawfal.

În cadrul interviului, președintele Belarusului a menționat că este dispus să-l ajute pe omologul său american să obțină o înțelegere de pace între Rusia și Ucraina.

„Dacă vreți, veniți aici”, a afirmat liderul de la Minsk. „Sunt doar 200 de kilometri de la granița belarusă până la Kiev. O jumătate de oră cu avionul. Sunteți bineveniți să veniți. Ne vom așeza aici. Vom ajunge la un acord în liniște, fără zgomot, fără țipete. Așa că spuneți-i lui Trump: Îl aștept aici, împreună cu Vladimir Putin și Zelenski. Vom sta la masă și vom negocia cu calm. Dacă vreți să facem o înțelegere”, a mai adăugat el.

Deși a lansat invitația, Lukașenko a subliniat că nu dorește să joace rolul de mediator.

„Asta înseamnă să fii între cineva și să pretinzi că poți face ceva”, conform libertatea.ro.

Belarus a găzduit anterior discuții între Ucraina, Rusia și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în 2014 și 2015, care au dus la semnarea Acordurilor de la Minsk, menite să încheie conflictul din Donbas, declanșat de invazia Rusiei în estul Ucrainei în 2014.

Rusia a încălcat ambele acorduri, iar cu două zile înainte de a lansa invazia la scară largă a Ucrainei la 24 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin a afirmat că Acordurile de la Minsk „nu mai există”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a menționat încălcările rusești ale acestor acorduri în timpul întâlnirii de vineri, 28 februarie, cu Trump și vicepreședintele J.D. Vance, încercând să explice importanța unor garanții de securitate concrete pentru Ucraina.

Ulterior, Trump și Vance l-au acuzat pe Zelenski că este nerecunoscător pentru asistența oferită de SUA, iar liderul de la Kiev a plecat de la Casa Albă fără a semna acordul referitor la minereuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Lukașenko vrea și el minerale rare. I-a pus pe experți să le caute prin Belarus

#Lukasenko #negocieri de pace #Putin #Trump #Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.