Preşedintele belarus, Alexandr Lukaşenko, cel mai ferm aliat al Kremlinului în războiul său din Ucraina, a promis că armele nucleare tactice ruseşti desfăşurate în ţara sa nu ar fi folosite niciodată.

Lukaşenko şi preşedintele rus, Vladimir Putin, au recunoscut că unele arme tactice au sosit în Belarus şi restul urmează până la sfârşitul anului. Preşedintele Belarusului, într-un discurs marcând ziua naţională a fostului stat sovietic, a spus că staţionarea armelor în Belarus a fost „cea mai fermă iniţiativă a lui”.

„Pe măsură ce avansăm, devenim din ce în ce mai convinşi că armele trebuie să fie staţionate aici, în Belarus, într-un loc de încredere. Sunt sigur că nu va trebui să le folosim niciodată în timp ce ele sunt aici. Şi niciun duşman nu va pune vreodată piciorul pe pământul nostru”, a declarat Lukaşenko la o adunare într-o mare sală, cu mulţi prezenţi fluturând steaguri naţionale roşii şi verzi, potrivit unei emisiuni difuzate online de agenţia de presă de stat BelTA.

Lukaşenko, ca şi Rusia, a acuzat în mod repetat ţările occidentale că încearcă să-i distrugă ţara şi spune că desfăşurarea nucleară este necesară pentru a descuraja potenţialii agresori. El a anunţat în această lună că unele arme sunt în Belarus şi la un moment dat a sugerat că nu va ezita să le folosească dacă este necesar, adăugând totodată că ar trebui consultări cu Rusia.

Viceministrul de Externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a spus vineri că desfăşurarea nu încalcă Tratatul de neproliferare nucleară din 1968, în timp ce Rusia păstrează controlul armelor. El a declarat agenţiei de presă ruse TASS că desfăşurarea a fost „forţată” asupra Rusiei.

Lukaşenko i-a permis lui Putin să lanseze din Belarus o parte din invazia Ucrainei în februarie 2022 şi a sprijinit războiul, intermediind o înţelegere săptămâna trecută pentru a-i permite şefului mercenarilor Evgheni Prigojin şi luptătorilor săi să-şi mute operaţiunile în ţara sa.

La rândul său, şeful Biroului Naţional de Securitate al Poloniei vecine, Jacek Siewiera, a declarat că luptătorii Wagner mutaţi în Belarus ar putea folosi migranţi din Africa şi din alte ţări pentru destabilizarea Europei Centrale şi de Est. Comentariile lui Siewiera făcute în Financial Times sunt o referinţă la ciocnirile de la graniţa cu Belarus din 2021, când migranţii au încercat să intre cu forţa în Polonia pentru a-şi continua drumul şi Lukaşenko a fost acuzat că i-a încurajat să vină la el în ţară.

La putere din 1994, el s-a bazat de asemenea pe Putin pentru sprijin de când a folosit forţele de securitate pentru a zdrobi demonstraţiile organizate de protestatari care susţineau că a trucat ultima sa realegere în 2020.

În remarcile sale, Lukaşenko a spus că aceiaşi politicieni belaruşi de opoziţie, acum în mare parte în exil, care au denunţat desfăşurarea armelor, au criticat de asemenea construcţia de către ruşi a unei centrale nucleare care funcţionează acum în Belarus.

„Am mai spus-o că dacă nu ştii ce să faci într-o situaţie sau alta şi duşmanii tăi strigă şi fac tam-tam, să faci exact opusul. Dacă ei ţipă că armele nucleare sunt rele, faceţi contrariul”, a declarat el la adunare.

#Alexandr Lukașenko #arme nucleare #Belarus #Rusia #Vladimir Putin

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.