Conform unor surse, Lukoil se pregătește să părăsească și piața din Republica Moldova. Cei care ar fi interesați să preia cele peste 100 de stații de alimentare sunt cei de la companiile Shell și Rompetrol pinr grupul KMG, scrie mybusiness.md.

După ce au anunțat plecarea de pe piața românească, rușii de la Lukoil se pregătesc să părăsească și Republica Moldova, iar conform unor surse din piața petrolieră, în prezent, se poartă discuții în aceste sens. Acum, aceștia trebuie să găsească o companie care să preia cele peste 100 de stații de alimentare de peste Prut. La fel ca în România, se pare că cei interesați de preluarea acestora ar fi cei de la Shell, dar și cei de la Rompetrol prin grupul KMG, scrie romaniatv.net.

În cazul României, Lukoil are rafinăria Petrotel din Ploiești, însă în cazul Moldovei lucrurile stau puțin diferit. Acolo combustibilul este importat din România și din Bulgaria, asta după ce în 2014 au renunțat la importurile din Rusia, odată cu ocuparea Crimeei. Cu alte cuvinte, Lukoil este „obligat” să renunțe la Republica Moldova, deoarece plecare de pe piața din România ar însemna faptul că rămân izolați în regiune.

Spre deosebire de România, unde Lukoil are concurenți pe piață, respectiv OMV-Petrom, Mol și Rompetrol, în Republica Moldova aceștia reprezintă principala rețea de distribuție de carburnați. Peste Prut principala concurență este reprezentată de Grupul KMG-Rompetrol, care deține 87 de stații de alimentare. De asemenea, dacă în reţeaua Lukoil din Republica Moldova peste 90% din staţii sunt deţinute de Lukoil, în reţeaua Rompetrol peste 90% sunt în regim de franciză.

#companie #Lukoil #Moldova

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la Bruxelles, măsuri restrictive împotriva a altor 17 entități și zece indivizi implicați în acțiuni de subminare sau amenințare a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei, scrie Ziarul de Iași.

Decizia UE vizează indivizi și entități responsabile pentru deportarea ilegală și transferul forțat sistematice ale copiilor ucraineni către Federația Rusă și în interiorul teritoriilor ocupate temporar ale Ucrainei, dar și pentru asimilarea lor forțată, inclusiv îndoctrinarea și educația militarizată.

Printre entități se numără Comitetul pentru turism din Moscova și două companii rusești ce oferă servicii de recreere și turism pentru copii, implicate în organizarea de activități concentrate pe istoria rusă, comemorările militare și educație militar-patriotică.

Pachetul de sancțiuni include și Tabăra internațională pentru copii Songdowon, o insituție operată de stat în Coreea de Nord. Tabăra participă la programe ce implică transferul de copii ucraineni din teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei în coordonare cu Federația Rusă.

Măsurile restrictive adoptate de UE au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cum arată situația deportărilor

De la începerea războiului de agresiune contra Ucrainei, Rusia a deportat și a transferat forțat peste 20.500 de copii ucraineni. Aceste acțiuni constituie încălcări grave ale dreptului internațional și ale drepturilor fundamentale ale copilului și sunt menite să șteargă identitatea ucraineană.

Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni masive și fără precedent împotriva persoanelor și entităților implicate în invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Începând din martie 2014, UE a impus progresiv Moscovei măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei (2014), la invadarea pe scară largă a Ucrainei (2022) și la anexarea ilegală a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson (2022).

Până în prezent, UE a adoptat 21 pachete de sancțiuni contra Rusiei, cel mai recent pe 23 iulie. Atunci, UE a decis interdicția de acces în porturi pentru încă 41 de nave din ”flota fantomă” a Rusiei, interzicerea tranzacțiilor cu alte 33 de instituții de credit și financiare ruse și patru bănci din țări din afara UE. De asemenea, pe lista persoanelor și entităților sancționate au fost adăugate 218 nume.