Parlamentul Bulgariei a respins joi, 13 noiembrie, veto-ul președintelui Rumen Radev asupra legislației care permite guvernului să preia controlul asupra rafinăriei de petrol Lukoil și să o vândă, în scopul protejării activelor companiei de sancțiunile americane, scrie DIGI24.ro

Documentul legislativ oferă unui administrator comercial desemnat de guvern puterea de a supraveghea funcționarea rafinăriei Lukoil din Burgas și de a decide, dacă este necesar, vânzarea acesteia.

Președintele Rumen Radev a respins miercuri proiectul de lege, avertizând că actul normativ nu oferă garanții suficiente împotriva unor posibile pretenții financiare viitoare asupra statului bulgar.

Parlamentul a respins obiecțiile sale cu 128 de voturi pentru și 59 împotrivă, a relatat agenția de știri bulgară BTA.

Sancțiunile impuse de Statele Unite și Regatul Unit în luna octombrie împotriva companiilor ruse Lukoil și Rosneft urmează să intre în vigoare pe 21 noiembrie. Aceste măsuri intensifică presiunea asupra Moscovei și asupra președintelui Vladimir Putin pentru a opri războiul din Ucraina.

Restricțiile vizează, de asemenea, activitățile acestor companii în Europa, inclusiv operațiunile Lukoil din Bulgaria, unde compania deține rafinăria din Burgas, numeroase benzinării și instalații de depozitare a combustibilului.

Înaintea votului de joi, fostul prim-ministru Boiko Borisov, liderul partidului GERB, care face parte din coaliția de guvernare, s-a declarat optimist cu privire la posibilitatea ca Bulgaria să obțină o prelungire a termenului limită impus de sancțiuni.

„Împreună cu guvernul, lucrăm astfel încât atât oamenii din rafinărie, cât și rafinăria în sine să lucreze bine”, a declarat Borisov

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bulgaria #Lukoil #sancțiuni SUA

Republica Moldova continuă să plătească scump pentru încălcările drepturilor fundamentale ale propriilor cetățeni. Datele prezentate marți, 9 septembrie, în cadrul Comisiei juridice pentru numiri și imunități arată că, din cele 48 de hotărâri pronunțate în 2025 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauze împotriva Republicii Moldova, în 45 a fost constatată cel puțin o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Cu alte cuvinte, în marea majoritate a dosarelor ajunse anul trecut la Strasbourg, statul moldovean a fost găsit vinovat de încălcarea drepturilor garantate cetățenilor. Raportul Agentului guvernamental scoate la iveală probleme care nu sunt deloc noi pentru Republica Moldova: procese inechitabile, acces limitat la justiție, tergiversarea examinării dosarelor, neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive, încălcarea dreptului la proprietate, a dreptului la libertate și siguranță, dar și a dreptului la viață privată și de familie.

Astfel, în pofida reformelor anunțate în ultimii ani și a angajamentelor repetate privind consolidarea statului de drept, Republica Moldova continuă să ajungă la CtEDO pentru aceleași probleme sistemice.

Aproape 8 milioane de lei – nota de plată pentru erorile statului

În anul 2025, Republica Moldova a avut obligații pecuniare în valoare totală de 373 303 euro, echivalentul a aproape 8 milioane de lei, rezultate din hotărârile și deciziile Curții Europene. Deși Comisia juridică a remarcat că plățile către reclamanți au fost efectuate fără întârzieri, problema de fond rămâne alta: banii sunt achitați din bugetul public, adică din fondurile contribuabililor, în timp ce instituțiile și persoanele responsabile pentru încălcări ajung rareori să suporte consecințele. Ministerul Justiției a înaintat doar două acțiuni în regres și a sesizat în cinci cazuri Consiliul Superior al Magistraturii.

Recomandări multe, probleme vechi

În perioada analizată, autoritățile au elaborat zeci de planuri și rapoarte privind executarea hotărârilor CtEDO. Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei i-au fost prezentate 26 de rapoarte de acțiuni, iar supravegherea a fost încetată în 34 de cauze. Totuși, cifrele privind noile condamnări demonstrează că închiderea unor dosare vechi nu înseamnă neapărat rezolvarea problemelor care au generat condamnările.

Comisia juridică a adoptat un șir de recomandări pentru consolidarea mecanismului de executare a hotărârilor CtEDO și prevenirea unor încălcări similare. Agentul guvernamental va trebui să prezinte semestrial informații privind progresele înregistrate și problemele rămase.