Republica Moldova are un singur monument inclus în lista Patrimoniului UNESCO. Este vorba despre Arcul Geodezic Struve, ascuns într-o livadă din satul Rudi, Soroca.

Arcul Geodezic Struve reprezintă o rețea de 265 de puncte, care prezintă cuburi de mărimea 2 pe 2 metri. Aceste puncte sunt situate pe teritoriul a 10 ţări: Norvegia, Suedia, Finlanda, Rusia, Estonia, Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina, Republica Moldova. Acestea au fost create pentru a determina parametrii, forma și dimensiunea Pământului.

Moldova în Patrimoniul Imaterial UNESCO

Din Patrimoniul Cultural Imaterial al UNESCO fac parte colindatul în cete bărbătești, doina, tradițiile Mărțișorului, tehnicile de creare a bluzei tradiționale cu altiță și a covoarelor.

Modalitățile de crearea a covoarelor tradițional a fost inclusă în 2016 Patrimoniul UNESCO. Dosarul a fost depus de Republica Moldova și România, iar organizația internațională a constatat atunci că tradiția reprezintă „instrument care unește grupurile sociale de diferite vârste și medii socioeconomice”.

Cămașa femeiască au altiță a ajuns în 2022 în Patrimoniul Național Imaterial UNESCO. „Astăzi, interesul pentru crearea acestor bluze este în continuă creștere, practica fiind privită ca un mijloc de relaxare și de afirmare a identității naționale și de menținere a legăturilor vizibile cu trecutul”, nota în decizie Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură

Colindul în cete bărbătești se află pe lista patrimoniului Organizației din 2013. Conform UNESCO, „această moștenire culturală joacă un rol important în păstrarea identității sociale și asigurarea coeziunii”.

În anul 2017, UNESCO a declarat parte a patrimoniului imaterial al umanității Mărțișorul și tradițiile legate de acesta. UNESCO preciza atunci că firele de alb și roșu unesc membrii comunității. „Practica contribuie la coeziunea socială, schimbul între generații și interacțiunea cu natura, stimulând diversitatea și creativitatea”, informa Organizația.

Lumea, îndrăgostită de valsul lui Doga

UNESCO a recunoscut în 2023 valsul lui Eugen Doga din „Tandra și gingașa mea fiară”, drept a patra capodoperă muzicală a secolului XX. Filmul și cântecul au fost prezentate pentru prima dată în 1978, pelicula fiind inspirată dintr-o nuvelă de Anto Cehov. Filmul a fost regizat de Emil Loteanu, iar muzica a fost semnată de Eugen Doga.

#Moldova #Monumente #patrimoniu #patrimoniu imaterial #UNESCO

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, consideră că bazele de odihnă și alte obiective aflate în proprietatea statului ar trebui date în gestiune sectorului privat sau scoase la vânzare, pentru a reduce cheltuielile publice și a transforma aceste spații în obiective care generează valoare pentru economie.

Declarația a fost făcută de ministră în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Potrivit Victoriei Belous, multe dintre aceste baze de odihnă provin din perioada sovietică, iar statul continuă să cheltuiască bani pentru întreținerea lor, fără să le dezvolte suficient.

„Eu cred că acolo noi ar trebui să nu mai investim, să le dăm în gestiune sectorului privat, să investească, să le dezvolte. Statul nu cred că are ca prioritate să păstreze aceste obiecte, deoarece nici nu le dezvoltăm, doar le conservăm și mai cheltuim pe ele bani”, a declarat ministra.

Belous a precizat că valorificarea acestor obiective ar putea fi una dintre acțiunile următoare ale Guvernului. Ea a menționat că nu este vorba doar despre bazele de odihnă, ci și despre alte proprietăți ale statului care ar putea fi scoase la vânzare sau transmise în gestiune privată.

Ministra a dat drept exemplu și unele obiective aflate în gestiunea instituțiilor publice, inclusiv Ministerul Finanțelor, despre care spune că nu oferă condiții care să justifice menținerea lor de către stat.

„Dacă vrem să facem din zonele de odihnă puncte de atracție și puncte comerciale care să genereze plusvaloare economiei, eu cred că aceste baze trebuie să găsească alt gestionar”, a conchis Victoria Belous.