Mitropolia Basarabiei anunță că va aduce în Republica Moldova Focul Haric. Clericii de la Mitropolia Moldovei afirmă că așteaptă autorizație de la autoritățile israeliene, pentru ca delegația să se poată deplasa la Ierusalim.

Reprezentanții Mitropoliei Basarabiei au declarat pentru Radio Moldova că în acest an vor aduce Lumina Sfântă de la Iași, acolo unde va ateriza aeronava care va avea asigurat un culoar special de zbor, agreat cu autoritățile de la București.

„Conform tradiției îndătinate de aici din teritoriu și anul acesta vom aduce pentru credincioșii care așteaptă sărbătoarea Învierii Domnului, Focul Haric. Ea va fi adusă pe cale terestră anul acesta de la Iași, acolo unde va ateriza aeronava urmând a fi împărțit credincioșilor și comunităților din mitropolii spre înțelegerea și împărtășirea bucuriei învierii Mântuitorului Iisus Hristos”, a declarat Gabriel Andrei Gherasă, vicar administrativ al Mitropoliei Basarabiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La Ierusalim, se vor ține doar slujbele la Mormântul Domnului, acolo unde se aprinde Sfânta Lumină, care va ajunge în România și Republica Moldova.

„Am pregătit și noi anul acesta, chiar dacă mult mai greu decât în alți ani, venirea Sfintei Lumini în România, prin acest culoar special prin care se va zbura în Sâmbăta Mare de pe aeroportul Ben Gurion, din Tel Aviv. Nădejduim să nu escaladeze tensiunile și să ne vedem cu bine pe aeroportul Otopeni, sâmbătă seara”, a spus Ioan Meiu, reprezentantul Patriarhiei Române la Ierusalim.

Preasfințitul Siluan, episcop de Orhei, vicarul Mitropoliei Moldovei, a precizat că delegația Mitropoliei Moldovei este pregătită să se deplaseze după focul haric, dar nu are încă autorizare din partea autorităților israeliene.

„Dacă vom avea autorizarea pentru acest coridor, mâine o să vă comunicăm despre asta. Noi ne dorim tare mult să continuăm tradiția aducerii Sfintei Lumini în țara noastră, doar că având în vedere situația complicată prin care trece Țara Sfântă și regiunea respectivă în general, așteptăm comunicarea din partea Israelului”, a declarat clericul.

Mai multe procesiuni tradiționale au fost anulate în Israel, din cauza războiului din Orientul Mijlociu, iar slujba Învierii la Mormântul Domnului se va face doar în prezența preoților, așa cum s-a întâmplat în perioada pandemiei. Numai Patriarhul Ierusalimului, Teofil al III-lea, însoțit de un număr restrâns de slujitori ai bisericii, va avea acces în Sfântul Mormânt. Credincioșii aflați în zonă nu vor putea participa nici la slujbele oficiate la Mormântul Domnului, nici la ceremonia propriu-zisă de aprindere a Luminii Sfinte.

#Focul Haric #Lumina Sfanta #Mitropolia Basarabiei #Mitropolia Moldovei #Moldova

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.