Lumea tocmai a cunoscut cea mai caldă lună aprilie înregistrată vreodată, prelungind o serie de 11 luni în care fiecare lună a stabilit un record de temperatură, a anunţat, miercuri, serviciul de monitorizare a schimbărilor climatice al Uniunii Europene, transmite Reuters.

Fiecare lună începând cu iunie 2023 s-a clasat ca fiind cea mai caldă înregistrată vreodată pe planetă, comparativ cu luna corespunzătoare din anii precedenţi, a precizat Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) într-un buletin lunar. Incluzând luna aprilie, temperatura medie mondială a fost cea mai ridicată înregistrată vreodată pentru o perioadă de 12 luni – cu 1,61 grade Celsius peste media din perioada preindustrială 1850-1900.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Cred că mulţi oameni de ştiinţă şi-au pus întrebarea dacă ar putea exista o schimbare în sistemul climatic”, a declarat Julien Nicolas, cercetător principal în domeniul climei în cadrul C3S. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din arderea combustibililor fosili sunt principala cauză a schimbărilor climatice.

În ultimele luni, fenomenul natural El Nino, care încălzeşte apele de suprafaţă din estul Oceanului Pacific, a crescut, de asemenea, temperaturile. Oamenii de ştiinţă au confirmat deja că schimbările climatice au cauzat unele fenomene meteorologice extreme specifice în luna aprilie, inclusiv un val de căldură în Sahel, legat de posibile mii de morţi. Hayley Fowler, cercetător în domeniul climei la Universitatea Newcastle, a declarat că datele arată că lumea este periculos de aproape de a încălca obiectivul Acordului de la Paris din 2015 de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.

„În ce moment declarăm că am pierdut bătălia pentru a menţine temperaturile sub 1,5? Părerea mea personală este că am pierdut deja această bătălie şi că trebuie să ne gândim foarte serios la menţinerea sub 2C şi la reducerea cât mai rapidă a emisiilor”, a spus ea.

Ţările au convenit asupra obiectivului de 1,5C în cadrul unui summit ONU privind clima în 2015. Acesta este nivelul despre care oamenii de ştiinţă spun că ar evita cele mai dezastruoase consecinţe ale încălzirii, cum ar fi căldura fatală, inundaţiile şi pierderea ireversibilă a ecosistemelor. Din punct de vedere tehnic, obiectivul de 1,5C nu a fost încă ratat, deoarece se referă la o temperatură medie globală pe parcursul a zeci de ani.

Însă unii oameni de ştiinţă au declarat că obiectivul nu mai poate fi atins în mod realist şi au îndemnat guvernele să reducă mai rapid emisiile de CO2 pentru a limita depăşirea ţintei. Setul de date al C3S datează din 1940, pe care cercetătorii le-au verificat încrucişat cu alte date pentru a confirma că luna trecută a fost cea mai caldă lună aprilie din perioada preindustrială.

#căldură #luna aprilie #record

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.