Dezinformarea și lupta cu propaganda este o prioritate a actualei guvernări, fapt pentru care a fost lansat un proiect de lege ce prevede contracararea acestui fenomen. Anunțul a fost făcut de către președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul unei emisiuni televizate.

Grosu afirmă că, inițiativa legislativă este deja pe masa deputaților, iar în curând urmează să fie supusă consultărilor publice. Modificarea legislativă introduce sancțiuni graduale pentru instituțiile mass-media care răspândesc știri false, manipulează și nu asigură principiul pluralismului de opinii, a anunțat Igor Grosu.

Președintele Parlamentului spune că în contextul situației tensionate din Ucraina, aprobarea unei legi care va introduce sancțiuni pentru instituțiile media ce dezinformează este un imperativ. Inițiativa legislativă va introduce sancțiuni graduale, până la sistarea activității instituției media, dacă nu se va conforma normelor.

„Foarte repede vom ieși cu acest proiect de lege. Este deja un draft al proiectului. Am zis să ne așezăm toți să discutăm, să ne asigurăm că avem o înțelegere comună asupra faptului ce rezolvă această lege. Avem două situații în care această lege trebuie să combată propaganda și știrile false. Sunt prevăzute și sancțiuni, sunt și definițiile acestor fenomene, cum aceste fenomene afectează securitatea națională. Sunt niște elemente care sunt lipsă în cadrul legal existent și trebuie să faci trimitere la ceea ce nu-i în lege”, a spus Igor Grosu în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Noua lege antipropagandă va viza, inclusiv, mediul online. De asemenea, inițiativa dată va conține prevederi stricte pentru activitatea mass-media pe perioada stării de urgență.

„Fiind vorba despre stare de urgență în energetică, sănătate publică sau, Doamne, ferește, ceva mai grav. Acest proiect de lege îi va viza pe cei care fac propagandă și manipulează. Sancțiunile vor fi graduale. După ce terminăm consultările pe interior, vom aprecia opiniile jurnaliștilor la acest subiect. Acolo vor fi vizați chiar și cei care acum difuzează știri, dar până acum nu erau monitorizați nicăieri, diferite site-uri. Va fi reglementată, inclusiv, propaganda în mediul online”, a mai spus Igor Grosu.

Amintim că, în perioada guvernării țării de către Partidul Democrat a fost aprobată legea privind securizarea spațiului informațional. Documentul viza interzicerea difuzării știrilor și emisiunilor cu caracter analitic, politic și militar din statele care nu au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră (Federația Rusă nu a ratificat această Convenție). Legea antipropagandă a fost, ulterior, abrogată de către fosta majoritate parlamentară tacită PSRM-Șor.

#dezinformare #Igor Grosu #propagandă

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.