Dezinformarea și lupta cu propaganda este o prioritate a actualei guvernări, fapt pentru care a fost lansat un proiect de lege ce prevede contracararea acestui fenomen. Anunțul a fost făcut de către președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul unei emisiuni televizate.

Grosu afirmă că, inițiativa legislativă este deja pe masa deputaților, iar în curând urmează să fie supusă consultărilor publice. Modificarea legislativă introduce sancțiuni graduale pentru instituțiile mass-media care răspândesc știri false, manipulează și nu asigură principiul pluralismului de opinii, a anunțat Igor Grosu.

Președintele Parlamentului spune că în contextul situației tensionate din Ucraina, aprobarea unei legi care va introduce sancțiuni pentru instituțiile media ce dezinformează este un imperativ. Inițiativa legislativă va introduce sancțiuni graduale, până la sistarea activității instituției media, dacă nu se va conforma normelor.

„Foarte repede vom ieși cu acest proiect de lege. Este deja un draft al proiectului. Am zis să ne așezăm toți să discutăm, să ne asigurăm că avem o înțelegere comună asupra faptului ce rezolvă această lege. Avem două situații în care această lege trebuie să combată propaganda și știrile false. Sunt prevăzute și sancțiuni, sunt și definițiile acestor fenomene, cum aceste fenomene afectează securitatea națională. Sunt niște elemente care sunt lipsă în cadrul legal existent și trebuie să faci trimitere la ceea ce nu-i în lege”, a spus Igor Grosu în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Noua lege antipropagandă va viza, inclusiv, mediul online. De asemenea, inițiativa dată va conține prevederi stricte pentru activitatea mass-media pe perioada stării de urgență.

„Fiind vorba despre stare de urgență în energetică, sănătate publică sau, Doamne, ferește, ceva mai grav. Acest proiect de lege îi va viza pe cei care fac propagandă și manipulează. Sancțiunile vor fi graduale. După ce terminăm consultările pe interior, vom aprecia opiniile jurnaliștilor la acest subiect. Acolo vor fi vizați chiar și cei care acum difuzează știri, dar până acum nu erau monitorizați nicăieri, diferite site-uri. Va fi reglementată, inclusiv, propaganda în mediul online”, a mai spus Igor Grosu.

Amintim că, în perioada guvernării țării de către Partidul Democrat a fost aprobată legea privind securizarea spațiului informațional. Documentul viza interzicerea difuzării știrilor și emisiunilor cu caracter analitic, politic și militar din statele care nu au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră (Federația Rusă nu a ratificat această Convenție). Legea antipropagandă a fost, ulterior, abrogată de către fosta majoritate parlamentară tacită PSRM-Șor.

#dezinformare #Igor Grosu #propagandă

Biserica Catolică din Polonia se confruntă cu o criză tot mai mare de vocații, iar unele dieceze au început să aducă seminariști și preoți din Africa și Asia pentru a acoperi lipsa de personal. Numărul tinerilor polonezi care aleg preoția scade constant, iar mai multe seminarii au fost deja comasate sau închise.

În 2026, în Polonia urmează să fie hirotoniți 196 de preoți, cu 12 mai puțini decât anul trecut și cu aproximativ 205 mai puțini decât în 2013. În șapte dieceze nu va avea loc nicio hirotonire din lipsă de candidați, față de șase în 2025.

Situația a ajuns atât de serioasă încât în unele regiuni s-a discutat inclusiv despre reducerea numărului de slujbe sau comasarea parohiilor. „În câțiva ani vom avea un deficit de personal, pentru că seminariile poloneze sunt tot mai goale”, spune Andrzej Kobyliński, preot și specialist în etică la Universitatea Cardinal Stefan Wyszyński din Varșovia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cele mai multe recrutări se fac în Africa. La seminarul din Kielce studiază, de exemplu, doi tineri din Republica Centrafricană și șapte din Angola, iar în dieceza Ełk sunt deja mai mulți seminariști africani. Episcopul Jerzy Mazur a anunțat încă din 2023 că vrea să combată lipsa de preoți invitând candidați din Africa să studieze în Polonia.

În unele cazuri, înțelegerea este ca aceștia să fie pregătiți în Polonia și, după hirotonire, să lucreze câțiva ani în parohiile locale înainte de a se întoarce în țările de origine. În dieceza Ełk, de exemplu, astfel de acorduri prevăd ca preoții veniți din Africa să slujească în Polonia timp de opt până la zece ani.

Unul dintre exemple este Fransiskus Laka, originar din Indonezia, care trăiește de 27 de ani în Polonia și este în prezent preot paroh în satul Brzegi, lângă Zakopane. Un altul este Romuald Mawakina Tchilabalo Mozou, din Togo, care a venit în Polonia pentru studii și a fost hirotonit în 2024.

Specialiștii spun că problema nu este specifică doar Poloniei, ci afectează întreaga Europă, motiv pentru care recrutarea se va orienta tot mai mult către alte regiuni ale lumii.

#Africa #Polonia #preoti